Cornel Cotuțiu: Mai mult decât paroh

Nu mi-am propus să notez impresiile - de-a lungul vieții - despre ținuta civilă a unui preot, despre responsabilitățile sale în parohie. Sunt însă îmboldit să dau tiparului detalii stârnite recent la o înmormântare de la Șieu Măgheruș.
La sfârșitul slujbei, ținută la capela cimitirului, firește că pe cel plecat pe veci dintre noi l-am dus la locul de veci.
Pentru mine, tristețea acestui moment mohorât a fost urmată îndată de o revelație nebănuită: Preotul paroh Ilie Pioraș m-a abordat prompt și cu solicitudine. Îi rezum adresarea astfel: În sfârșit, îl cunosc pe cel căruia, de ani de zile îi citesc, cu mult interes și plăcere, rubrica sa din cotidianul județean „Răsunetul” - „La noi”, căci mă simt inclus cu al meu „La mine”, desigur, nerostit.
Apoi, după câteva minute, cineva i-a întins trei volume, pe copertă având același nume de autor: Ilie Pioraș. Erau pregătite pentru mine.
Am trăit o bucuroasă surpriză.
Abia am așteptat să ajung acasă și să mi se confirme încă o dată că nu puțini slujitori ai bisericii își întăresc postura de intelectual, dincolo de spațiul parohial și de profesia pe care și-au ales-o.
Ei bine, părintele Ilie Pioraș, din 2014 până azi, a publicat 5 cărți de istorie monografică: „Minimonografie Valea Măgherușului” (coautor), „Valea Măgherușului - Biserica și Școala” (2o16), „Memorandistul Gherasim Domide Protopop al Bistriței” (2017), „Alexandru Baba (1893-1967), Protopop vicar în slujba Bisericii și a neamului” (2018) și „Memorandistul Gherasim Domide - preot la Rodna Veche” (2023). Avem a face cu studii, recuperări de istorie a lumii creștine pe care Biserica și-a lăsat amprente benefice. Un alt fapt, ce merită ținut în lumină:
Câteva din aceste tomuri date tiparului, rod al străduinței și pasiunii în cercetare a părintelui paroh Ilie Pioraș, au apărut cu sprijinul Consiliului Local Șieu-Măgheruș, județul Bistrița-Năsăud, al Primarului Sorin Aurel Mititean și, deopotrivă, sub îndrumarea părintelui Protopop al Bistriței, Alexandru Vidican. Mai trebuie reținută încă o motivație despre aceste apariții editoriale: memorandistul Gherasim Domide (născut în 1856) și autorul acestui serial (născut în 1962) au venit pe lume în mirifica așezare Rodna, de la poalele munților omonimi. De altfel, părintele Al. Vidican chiar sublinia despre autorul de acum că „s-a simțit de-al locului.”
Am toată admirația pentru osârdia acestui intelectual autentic de a străbate documente vechi, manuscrise, pe care apoi să le prelucreze, în spiritul adevărului, pentru editare; aceasta însemnând: convocatoare, procese verbale, chitanțe, acte justificative, adeverințe, protocoale, lucrări de doctorat, monografii, studii în presa bisericească, scrisori de interes bisericesc, inventarul bunurilor bisericești (casa parohială, lăcașuri de cult, bisericuțe, pământurile, școala confesională), documente despre pregătirea faimosului Memorandum al românilor ardeleni.
De mult nu am trăit o stare de respect, în lectură, precum acuma, răsfoind volumele mai sus pomenite. Câtă osteneală și consecvență - îți spui -, în conservarea în file de manuscris, redactate acum aproape 150 de ani, și un efort similar al părintelui Pioraș, făcut cu drag și responsabilitate, pentru a le încredința tiparului.
Spre edificarea prezumtivului cititor, detaliez, din recenta carte, Protocolul „întocmit în 23 ianuarie 1887 în localul Școlii confesionale gr. cat. despre ținerea unei ședințe a poporenilor din comuna Rodna Veche”. Acest eveniment avea rostul de a-l alege pe Gherasim Domide pentru postul de paroh. Documentul consemnează așa: „Este un predicator care posedă arta oratoriei în grad superior și știe a întipări cuvintele sale în inimile ascultătorilor”, având „o putere morală în toate privințele exemplară, demnă de toată lauda”
Am parcurs uimit acest text, pe de o parte, pentru „sudoarea” (nu găsesc un sinonim mai potrivit) înșirării numelor celor participanți, dar, deopotrivă, și pentru răbdarea celui care a pregătit cartea „Memorandistul Gherasim Domide - preot la Rodna Veche”. Mai întâi, am numărat numele înșirate pe o pagină a volumului - sunt 48 și am încheiat... „aritmetica” înmulțind cu numărul de pagin (6) ce conțin numai numele celor participați atunci la acest moment fără precedent: 268, doritori, în unanimitate, să-l aibă alături de ei pe Gherasim Domide. Să reținem: Numele lor, trecute, mai întâi, în manuscris, acum 136 de ani și, recent, prin preotul paroh de la Șieu-Măgheruș, pregătind, cu aceeași migală, paginile pentru tipar.
Preambulul la carte - „Jertfa - ca dăruire și cunoștința ajutorului dat de Duhul lui Dumnezeu” -, pregătit în 2020 de către Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Chirilă, se încheie astfel, cu referire la strădania părintelui Ilie Pioraș:
„Laudă lui, are din râvna protoiereului și din harul istoricului, dea Domnul să le înmulțească !”