Icu Crăciun: Presa începutului de secol 20. ALBINA din 1912 (1)

            De-a lungul timpului, în România, au existat mai multe publicații periodice, care au avut în titulatura lor cognomenul ALBINA. Ba mai mult, până și la Viena și, mai apoi, la Pesta, a apărut o gazetă numită Albina (redactor Georgiu Popa (Pop), editor Vasile Grigorovitia; la Pesta, din 16 iulie 1869, au apărut câte două numere pe săptămână, iar din 1 ianuarie 1876, câte trei pe săptămână. Precizăm că din 2 octombrie 1869, editor și redactor responsabil a fost Vincențiu Babeș, iar din 1 ianuarie 1876 a fost conjudețeanul nostru Ioan Ciocan.

            În București, au existat 7 publicații cu acest nume: Albina Pindului (1868-1870 și 1875-1876), Albina (diar literar și politic, săptămânal, februarie – martie 1877), Albina pedagogică (1885), Albina română (1891), Albina (revistă industrială, 1891), Albine și viespi (1893-1894), Albina (revistă enciclopedică populară, 1897). Dar și alte localități au avut „Albinele” lor: Albina (foaie literară și științifică, Turnu Severin, 1883-1884), Albina (foiță literară și științifică, Botoșani, 1881-1882), Albina (organ independent, Buzău, 1901), Albina (revistă lunară, Craiova, 1894), Albina Buzăului (foaie politică, literară și comercială pentru toate clasele societății, Buzău, 1885-1892), Albina Carpaților (Sibiu, 1877-1880), Albina Mehedințiului (Turnu Severin, 1891), Albina română (Roman, 1876-1877), Albina română (foaia periodică de sciinție, agricultură, arte, comerciu etc., Roman, 1870), Albina românească (gazetă politico-literară, cu suplimente, Iași, 1829-1858), Arhiva Albinei (pentru arheologie română și industrie, Iași, 1844-1847), Noua Albină română (foie literară și artistică, Iași, 1957), Albina Vasluiului (Vaslui, 1875). De asemenea, a existat și o bancă numită Albina, cu sedii la Sibiu și Banat (1871-1918) și filiale în alte localități. Ștefan Ciudin are un studiu intitulat Albina  emblemă a hărniciei și abundenței oglindită în numismatică.

            Pe noi ne interesează Albina (București, 1897-1950), publicație autointitulată „revistă pentru popor” și întemeiată de Spiru Haret, cu comitetul de conducere format din : P. Gârboviceanu, Gh. Adamescu, I. Otescu, P. Dulfu, V. S. Moga, N. Nicolescu, Gr. Teodossiu și alții; de obicei, sumarul conținea: povestiri cu tâlc, poezii, sfaturi despre prepararea unor băuturi, sfaturi despre unele boli molipsitoare și îngrijirea bolnavilor, diferite curiozități de la noi sau din alte țări etc. În numărul 12/1912, găsim un raport al Despărțământului ASTREI năsăudene, în care Emil Tișca, secretarul despărțământului Năsăud, face un bilanț al prelegerilor „poporale, instructive, educative și moralizatoare” ținute de membrii celor două cercuri pretoriale: al Năsăudului, cu 23 de comune, și al Rodnei, cu 13 comune; precizăm că doar 3 sate nu aveau populație românească la acea dată: Entradam, Nimigea ungurească și Cârlibaba. Îl vom comenta în câteva episoade, făcându-ne datoria față de înaintașii noștri, scriindu-le (în normele vremii) titlul prelegerii și numele, acum, înainte de Luminație.

1. Rodna nouă (Șanț):

1. Rolul Asociațiunii în viața noastră economică de Ion Pecurariu, profesor în Năsăud.
2. Ce să lucrăm și cum pentru îndeplinirea programului Asociațiunii; Propunere pentru înființarea unei case culturale în Năsăud, pentru secția Năsăud a Asociațiunii de Emil Tișca, șef-contabil.
3. Istoricul despărțământului Năsăud al Asociațiunii dela înființarea până în ziua de azi (cu ocazia jubileului de 50 ani ai Asociațiunii de Dr. Nestor Șimon, secretarul fondurilor grănicerești.
4. Din relele noastre și mijloacele de îndreptare de Victor Motogna, profesor la gimnaziul din Năsăud.
5. Cum să trăim de Pamfiliu Grapini, protopop și președinte al agenturii din Rodna nouă.

Cu această „ocaziune” s-a ținut și adunarea generală a despărțământului Năsăud, urmată de „producții declamatorice, teatrale și muzicale”, cu următorul program:

1. Latina gintă, cor țărănesc.
2. Movila lui Burcel de V. Alecsandri, decl. de Ovid Pecurariu.
3. Hora dela Crișana, cor țărănesc mixt.
4. Hreșcu Boccegiul, monolog de V. Alecsandri, recitat de Grigorie Sas, econom.
5. Lenore, baladă de Burger, trad. de Șt. Iosif, declamată de Em. Piorașiu, student, abs.
6. Mărioară dela munte, cor mixt de țărani.
7. Otravă de hârciogi, comedie de A. Kotzebue, reprezentată de tineri țărani.
8. Știi tu, mândro, cor mixt țărănesc.

„Tot atunci, scrie autorul raportului, s’a instituit și o bibliotecă poporală, servindu-i ca bază cele 30 de opuri donate de comitetul central al Asociațiunii, precum și o agentură a comunei Rodna nouă (Șanț)”, alegându-se următorul comitet:

1. Președinte: Pamfiliu Grapini, preot-protopop.
2. Casier: Mihail Cotul, învățător.
3. Secretar-bibliotecar: Tămașiu, învățător în Șanț.

De asemenea, s-a aranjat și o expoziție de industrie casnică și etnografică foarte reușită cu concursul doamnei Elisabeta Piorașiu (căsătorită Mureșian). S-au dat următoarele premii:

-Premiul I, copilului de 10 ani Clement Căilean al lui Pantilimon, pentru o violină și un ciubăraș.

-Premiul al II-lea, elevului Florea Sângeorzan, pentru o casă în miniatură, sistem Rodna nouă.

Premiul al III-lea, doamnei Elisabeta Piorașiu (căsătorită Mureșian), pentru 2 scoarțe de perete lucrate în motive vechi românești. S-au dat și alte patru premii mai mici tot pentru articole industriale expuse, precum și un premiu de 50 coroane coriștilor și celor ce s-au produs în piesele teatrale ca încurajare pe viitor. S-au înscris în Asociațiune 2 membri ordinari și 62 membri ajutători.

2. Bichigiu: Aici s-u ținut prelegerile:

1. Despre îmbrățișarea meseriilor de Damian Pop, preot local și președintele agenturii.
2. Dezvoltarea simțului de păstrare la poporul nostru de Damian Pop, preot local.
3. ’au ținut două ședințe și șezători poporale” precizează autorul raportului. De asemenea, `s’a făcut și restaurarea comitetului agenturii Bichigiu”. (va continua)

                                                                     Icu Crăciun