Barajul Colibița, stadionul din Bistrița, tronsonul de drum național Dumitra-Bistrița și un nou pavilion la Penitenciarul Bistrița, pe lista proiectelor de investiții publice semnificative a Guvernului
Ministerul Finanțelor a publicat lista actualizată a proiectelor de investiții publice semnificative. Documentul centralizează proiectele cu o valoare totală de peste 100 milioane lei, ierarhizate conform metodologiilor de selecție și prioritizare.Publicarea acestei liste reprezintă un instrument de monitorizare a eficienței cheltuielilor de capital și a impactului acestora în economie.
În prezent, portofoliul monitorizat cuprinde 195 de proiecte, cu o valoare totală de 457,7 miliarde lei, ierarhizate după punctajul obținut în urma evaluării indicatorilor tehnico-economici, se arată în comunicatul postat pe site-ul MInisterului Finanțelor.
Din județul Bistrița-Năsăud, sunt patru proiecte incluse pe această listă. Este vorba despre:
1. „Construire Stadion, localitatea Unirea, str. Aerodromului, nr. 33, municipiul Bistrița" - valoare 318,369 mii lei, cu termen de finalizare în 2028, proiectul se află ăn etapa de pregătire a procedurii de achiziție a contractului de execuție.
2. Pavilion deținere 500 locuri – Construire, municipiul Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud - valoare 110,268 mii lei, cu termen de finalizare în 2027.
3. Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița, județul Bistrița - Năsăud - cu o valoare de 95,880 mii lei, cu termen de finalizare în 2029. Deoarece proiectul nu a obtinut finantare din fonduri externe nerambursabile conform comunicare MIPE nr.6212/19.04.2023, finanțarea acestui proiect se va asigura din venituri proprii ANAR și buget de stat.
4. Reabilitare drum national DN 17C, km 1+200 - km 9+020 (n.n. - Dumitra-Bistrița) - cu o valoare de 279,396 mii lei, cu termen de finalizare în 2029.
***
În cadrul procesului de ierarhizare realizat la nivelul ordonatorilor principali de credite, următoarele obiective de investiții ocupă poziții prioritare:
-
Infrastructură Rutieră: Autostrada A7 (Ploiești – Pașcani), Autostrada A1 (Secțiunile Sibiu – Pitești) și Autostrada A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni).
-
Infrastructură Feroviară: Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad și reabilitarea liniei Brașov – Sighișoara.
-
Sănătate: Construcția celor trei Spitale Regionale de Urgență (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și a unităților spitalicești noi finanțate prin programe strategice.
-
Transport Urban: Extinderea rețelei de metrou prin Magistrala 6 (Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă).
-
Mediu și Managementul Apelor: Proiecte de protecție a zonei costiere și amenajări hidrotehnice în bazinele hidrografice cu risc ridicat de inundații.
Ministerul Finanțelor monitorizează permanent execuția acestor proiecte pentru a asigura o alocare bugetară optimă și pentru a sprijini ordonatorii de credite în atingerea jaloanelor de performanță. Prioritizarea corectă permite direcționarea resurselor către proiectele cu cea mai mare rată de rentabilitate socială și economică.
***
Citiţi şi:
- Ministrul Bogdan Ivan: După o serie de blocaje, Bistrița-Năsăud primește investiții concrete în valoare de 700 mil de lei!
- Ministrul Ioan Deneş: În Bistriţa-Năsăud, Ministerul Apelor şi Pădurilor are investiţii de 214 milioane lei în lucrări hidrotehnice. Vezi proiectele care se vor derula în acest an
- Patru drumuri vizate pentru modernizare
- Prima rectificare a bugetului județean. Bani pentru refacerea DJ 172 K, în Braniștea!
- Vezi ce străzi îşi propune să modernizeze Primăria Bistriţa în 2018!
























Comentarii
Măsurile fiscal-bugetare luate până în prezent de guvernul Bolojan pentru reducerea graduală a deficitului bugetar de la peste 9% în 2025 la sub 3% până în 2031, s-au bazat exclusiv pe cresterea poverilor puse pe spinarea populatiei prin mărirea TVA-ului care a dus la diminuarea puterii de cumpărate prin inflație. Acum la începutul anului 2026 vine cu impozite mărite la case și mașini .
Toate aceste măsuri reprezintă mai degrabă o cârpeală care nu rezolvă reducerea deficitului bugetar excesiv și nu contribuie substanţial la stabilizarea datoriei publice.
De aceea, e nevoie de reforme care să pună ordine în cheltuirea chibzuitînă a banului public din bugetele țării la nivel central și local.
Pentru asta e necesară o reformă administrativ-teritorială autentică . In acest sens există depus la parlament un proiect de lege privind reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganiza...)
Prin adoptarea acestui proiect de lege s-ar fi creat cadrul legal necesar pentru reducerea numărului de prefecturi precum si al direcțiilor deconentrate ale ministerelor în teritoriu.
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face foarte simplu fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De altfel, nici acum n-ar fi târziu pentru asumarea răspunderii pe acest proiect de lege în parlament astfel încât pentru toate ministerele să fie redus numărul de instituții deconcentrate, care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 echivalente cu regiunile de dezvoltare.
In plus, Curtea de Conturi a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024.
Unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori", al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv.
Asadar,pentru a intra in legalitate, chiar si pe legea actuală, o reformă administrativă administrativă este absolui necesară.
(Vezi: https://www.curteadeconturi.ro/comunicare/comunicate-de-presa/audit-al-p...)
Si totuși …Prin anul 2019, Lacul Colibița a fost golit parțial. Se spunea atunci că lucrările de reabilitare ale barajului trebuie să înceapă. În urma golirii parțiale, au rămas plăci uriașe de beton. Oficialii spun că barajul nu e in pericol, dar că trebuie sa se facă lucrarile pentru a nu apărea probleme in urmatorii ani.
În acest sens, a fost elaborat Proiectul de investiții ”Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistrița Năsăud”. Proiecrul respectiv inclusiv și indicatorii tehnico-economici aferenți proiectului în valoare de 234.864.000 lei, a fost depus pentru finanțare europeană prin Programul Operational Infrastructură Mare (POIM).
Obiectivele proiectului se refereau la: reabilitarea barajului Colibiţa (impermeabilizarea amonte a barajului Colibiţa, reabilitarea coronamentului barajului, impermeabilizări în galeria de injecții și drenaj, consolidare şi protecţie pentru versanții barajului Colibiţa, lucrări la casa vanelor golirii de fund şi galeria de acces la casa vanelor golirii de fund, realizarea unui sistem performant de aparatura de măsură și control, etc.), măsuri de reducere a riscului la inundaţii aval baraj Colibiţa pe râul Bistriţa şi Bârgău (amenajare albie, consolidări de mal, apărări contra inundațiilor, praguri de fund pentru stabilizarea albiei în plan).
Proiectul a fost stopat de la Bruxelles, în urma sesizărilor unor ONG-uri cu privire soluțiile alese pentru lucrările de consolidare prin betonare a malurilor râului Bistrița, solicitând găsirea unor soluții prietenoase cu mediul.
PSD-istul Ioan Deneș , pe atunci Ministrul Apelor și Pădurilor, spunea cu ironie că ” soluții prietenoase cu mediul, inseamnă să înfigem niște pari în talvegul cursului de apă și în parii respectivi să împletim niște nuiele”, ceea ce denotă nivelul redus de cultură ecologică a acestui individ.
De aceea, proiectul a trebuit refăcut pornind de la un nou studiu de fezabilitate, prin care s-au redus la maxim toate lucrările care au fost considerate relativ neprietenoase cu mediul, precum betonarea si inclusiv unele lucrări din piatră au fost scoase și au fost înlocuite cu lucrări cu lemn, nuiele, fascine.
Proiectul a fost refacut în 2022, iar de data asta nu mai include lucrările de protecție ale zonei aval de baraj Colibita. De aceea, valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) a fost redusă la 95,880 milioane lei, din care 56.666 mii lei reprezintă construcţii montaj.
Oricum, obiectivul de investiții ”Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistrița Năsăud”, trebuie demarat fiind vorba despre o lucrare amplă, complexă si mai ales necesară, având in vedere că barajul lacului Colibița are nevoie de reparații urgențe, din cauza infiltrațiilor de apă și a pompelor care nu mai funcționează în parametrii normali. Dacă cedează barajul lacului, apa, într-o cantitate de aproximativ 65 de milioane de metri cubi, ar provoca un dezastru în zonă.
Totusi, pentru o lucrare atât de complexă există mai multe solutii de rezolvare, care trebuie să ţină seama deoptrivă atât de de functiile lacului de acumulare de la Colibiţa cât si de cursul râului Bistrita in aval de baraj.
Lacul de acumulare de la Colibiţa reprezintă un ecosistem, care pe lângă functia hidro-energetică si de protectie impotriva inundatiilor mai indeplineste rolul de sursă de apă potabilă pentru localitătile din aval. In acest sens, solutiile tehnice de realizare a obiectivului de investitii trebuie să tină seama de recomandările expertilor UE, in sensul să fie „prietenoase cu mediul”. In plus, odată cu lucrarile de consolidare a barajului, este necesar să fie realizat un sistem de canalizare si o statie de epurare pentru ca dejectiile de la vilele baronilor locali să nu mai fie deversate ditrect in lacul Colibița, care asigură sursa de apa potabila pentru localitătile din aval, inclusiv a orasului Bistrita.
Adaugă comentariu nou