CULTURA POPORULUI din 1924 Sângeorz-Băi – Maieru – Anieș - Rodna - Șanț

În săptămânalul „Cultura Poporului” (nr. 48, an. IV, din 28 februarie 1924), ce apărea la Cluj, redactor-șef Constantin Cenan-Racoviță, la rubrica „Răvașe de la sate. Din Sângeorgiu-Român”, P. Șuteu scrie că „în urmă cu două săptămâni, 4 lucrători de la minele de aur „Anieș” au plecat în două sănii dinspre Maieru și, ajungând aproape de Băi, la o cotitură, unde zăpada era mare și terenul stâncos, s-a surpat zăpada, omorând pe loc pe cei 4 drumeți împreună cu doi cai”. O altă știre se referă la faptul că „Un grup de lucrători a plecat din comuna Maieru la Valea Mare […]. Pe drum, au băut mai mult rachiu și s-au îmbătat. În cale s’au întâlnit cu Sârbu Gh., servitor la Popa Valer din Rodna Nouă (n. n., comuna Șanț). Cum mergea cu oile la adăpat, a rugat pe acești lucrători să ferească din drum cu săniile, deoarece oile nu se puteau băga prin zăpada prea mare. De aici, a început cearta, iar servitorul a fost bătut până la sânge. El a scăpat și a fugit acasă, iar ei s’au sfătuit să-l omoare. S’au îndreptat la casa lui. Servitorul, văzându-și viața amenințată, a luat arma și a tras asupra lui Petrea Rebrișorean, omorându-l”.
*
În numărul 76/ 1924 al aceluiași periodic, I. Răzeșu (probabil pseudonimul cuiva) publică articolul „Desrobirea economică”, în care se arată că, deși în 1918 s-a făcut „desrobirea politică a Ardealului, Bucovinei și Basarabiei, nu s’a putut face desrobirea economică a neamului românesc din aceste provincii”. Totuși, „prin Centrala Cooperativelor sătești, au înființat bănci populare, cooperative de aprovizionare ș. a. […]. Unul dintre acești bărbați luminați ai neamului, om de cinste, mare binevoitor al poporului și vestit luptător și apărător al cauzei românești este d-l Dr. Carol Ioan Șotel, medic-inspector, în Rodna-Veche, județul Bistrița-Năsăud. D-sa a trezit poporul la realitate, a cutreierat sate de-a rândul și unde a aruncat sămânța desrobirii noastre economice și naționale, a prins rădăcini puternice și a dat roade frumoase. Acest om de valoare […] a înființat o cooperativă de desfacere în comun și aprovizionare cu numele „Minerul”, a întemeiat banca populară „Fl.[orian] Cav.[aler] de Porțiuș”, care este azi cea mai mare și mai înfloritoare bancă populară din județul Bistrița-Năsăud. […] Noua cooperativă de cherestea „Someșul” și-a ținut adunarea de constituire Duminică, în 31 August, în Rodna-Veche și Maeru. S’a ales un consiliu de administrație compus din d-nii Dr. Carol Ioan Șotel, medic, președinte, Iustin Ilieșiu, redactor, Silviu Coruțiu, director-școlar, I. Marte, not.[ar] pens.[ionar], C. Baniai, comerciant și țăranii fruntași Pavel Ilieșiu, Terente Bumbu, Traian Vișchi și Fl.[orian] Alexandru. Cenzori au fost aleși d-nii: Traian Zimveliu, învățător, Sever și N. Grapini, economi; cenzori supleanți: Maxim Domide, învățător, Mihail Cozonac, econom, și D. Boșca, învățător. Capitalul subscris la această cooperativă este de mai multe milioane lei, iar sumele vărsate de peste 300 mii de lei./ Scopul cooperativei de cherestea „Someșul” din Rodna-Veche este de a lua păduri în tăiere, de a înființa ateliere și fabrici pentru prelucrarea lemnului și de a deschide depozite de desfacerea a produselor lemnoase, precum și de a-și aproviziona membrii cu cantitatea de lemn necesară trebuințelor lor și pentru a oferi membrilor munca în condițiuni mai bune”. Intenția lor era „de a scoate la licitație, care va avea loc în anul acesta, din mâinile străinilor veniți de peste graniță fabricile și pădurile grănițărești din Valea-Mare, Ilva-Mică și Anieș”. Autorul articolului îndeamnă „poporul și intelectualii cinstiți să intre în rândurile acționarilor cooperativei „Someșul”. „Înscrierile, încheie el, se fac zi de zi la biroul d-lui Dr. Carol I. Șotel, medic în Rodna-Veche”.

Icu Crăciun