Rigoletto- Blestemul

Din punct de vedere artistic săptămâna trecută a aparţinut muzicii culte şi anume Operei. Centrul Cultural Municipal “George Coşbuc”a organizat şi găzduit pe data de 25- 26 mai “Zilele Operei” manifestare la care a colaborat Consiliul Judeţean Bistriţa- Năsăud şi Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa- Năsăud.

În cea dea doua zi a acestei manifestări pe scenă a urcat Teatrul de Operă şi Balet Oleg Danovski din Constanţa care a prezentat piesa Rigoletto, operă în patru acte. Muzica este compusă de Giuseppe Verdi iar libretul a fost scris de Fr. M. Piave după piesa "Regele se amuză" de Victor Hugo. Spectacolul a fost pus în scenă de catre Emil Strugaru.

Artiştii constănţeni au realizat pe scenă un „show” de mare clasă. Ei au însufleţit spectatorii care fără nici cea mai mică reţinere au adorat muzica prezentă spre audiţie. Nu încape îndoială ca asemenea reprezentaţii plac publicului bistriţean şi deşi sunt destul de rare în Bistriţa, acest eveniment vine să demonstreze că Opera

,cu toată complexitatea ei, trebuie să fie prezentă la noi în municipiu.

Stefan Popov în rolul lui Rigoletto a fost sufletul reprezentaţiei, prin talentul lui actoricesc dar mai ales prin vocea lui de calitate (bariton). Talentata soprană Mădălina Diaconescu a jucat rolul Gildei iar tenorul Ciprian Done pe cinicul duce de Mantua. Din distribuţia piesei mai fac parte: Constantin Acsinte, Lucia Mihalache, Gabriela Dobre, Laurenţiu Severin, Marius Eftimie, Doru Iftene, Ionela Duma, Elena Moşteanu şi Bogdan Sandu.

Acţiunea piesei se petrece la Mantua. La una dintre nenumăratele petreceri organizate de frivolul Duce de Mantua pentru care femeile sunt toate la fel apare Rigoletto, bufonul curţii, care îşi bate joc de toţi cei de faţă. El nu-l cruţă nici pe nobilul Monterone care, îndurerat, îl blestemă pe bufon. Rigoletto este puternic impresionat de blestemul acestui părinte atât de nefericit. Şchiopătând, el se îndreaptă către casa în care, neştiută de nimeni, trăieşte Gilda, fiica lui, unica mângâiere a unei vieţi în care râsul trebuie să fie mereu pe buze, chiar dacă inima sângerează

În grădina casei, Gilda îşi aşteaptă tatăl. Mângâierile fetei alungă pentru moment gândurile negre ce-l apasă pe Rigoletto. El nu ştie însă că Gilda poartă în minte şi în suflet imaginea unui frumos tânăr care a urmărit-o până acasă la întoarcerea de la biserică. Precauţiunile bufonului au fost zadarnice. Ajutat de Giovanna, guvernanta Gildei, ducele - căci el era necunoscutul tânăr - pătrunde în grădină. Gilda se lasă cucerită de vorbele sale înflăcărate. După plecarea ducelui, care i s-a prezentat drept un student sărac, tânăra se lasă legănată de vise de iubire.

De existenţa Gildei află şi curtenii ducelui care însă o consideră amanta lui Rigoletto. Dornici de răzbunare, cei pe care bufonul îi ridiculizase de atâtea ori, Marullo, Ceprano şi Borsa pun la cale răpirea Gildei. Întâlnindu-l pe Rigoletto, cei trei îl roagă să ţină o scară pretextând că ar vrea să joace o farsă contelui Ceprano. Înşelat de întuneric, Rigoletto participă astfel la răpirea propriei sale fiice.

Surprins, după ce fusese anunţat de răpirea fetei, ducele o găseşte pe Gilda în camerele palatului său. Soseşte şi Rigoletto care la început, cu ameninţări apoi cu lacrimi şi rugăminţi, încearcă să afle locul în care i-a fost ascunsă fiica. Apare Gilda căutând protecţie în braţele tatălui ei căruia îi mărturiseşte totul (duet). Acesta jură se răzbune. Rigoletto şi Gilda părăsesc palatul.

Rigoletto nu l-a uitat pe spadasinul Sparafucille. Acesta îl va ajuta să-şi împlinească răzbunarea. Sora lui, Maddalena, îl va atrage pe duce în hanul lor de la marginea oraşului unde apoi, va fi ucis.

Rigoletto şi Gilda se ascund în apropierea hanului. Soseşte ducele vesel şi nepăsător (aria "La donna e mobile. Momentul răzbunării a sosit. Rigoletto îi porunceşte Gildei ca îmbrăcată în haine bărbăteşti, să plece spre Verona. Dar Maddalena, impresionată de tinereţea şi frumuseţea ducelui, îşi convinge fratele să-i cruţe acestuia viaţa. În locul lui va fi ucis primul trecător ce va bate la uşa hanului. Nesocotind voinţa tatălui, Gilda revine să-şi mai vadă pentru ultima oară iubitul. Ea aude discuţia celor doi fraţi. Hotărâtă să se sacrifice pentru acela pe care l-a iubit, fata bate la uşa hanului. Fără să stea pe gânduri, Sparafucille o ucide înşelat de hainele ei bărbăteşti.

Rigoletto se întoarce. El primeşte de la Sparafucille un sac în care crede că se află cadavrul ducelui. Dar în noapte se aude vocea binecunoscută care cântă acelaşi cântec vesel. Îngrozit, Rigoletto deschide sacul şi vede chipul fiicei sale, Gilda. Blestemul lui Monterone s-a împlinit.

O poveste tragic-comică transpusă minunat prin muzică de către artiştii Teatrul de Operă şi Balet Oleg Danovski din Constanţa care au reuşit timp de două ore să creeze o atmosferă sublimă ce a răvăşit publicul bistriţean.

Gabriel Mihăese