Regionalizarea României, în dezbatere pe site-ul CJ Prahova. Premierul Ponta anunţă altă variantă
- View the full image
-
View the full image
varianta USL
Consiliul Judeţean Prahova a lansat în dezbatere publică, pe site-ul www.cjph.ro, proiectul cu tema "Regionalizarea României". “Aderarea la Uniunea Europeană şi la structurile de securitate euroatlantice a reprezentat o opţiune strategică, cu implicaţii majore pentru viitorul ţarii noastre în context european. Unul dintre obiectivele Uniunii Europene este acela de a promova progresul economic şi social, echilibrat si durabil, prin întărirea coeziunii economice şi sociale a ţărilor membre. Un rol important în acest proces este conferit regiunilor, percepute ca spaţii mai apropiate de cetăţeni şi aici trebuie operată o distincţie între regionalism – discurs politic, a cărui finalitate poate conduce la federalizare – şi regionalizare – acţiune administrativă ce vizează crearea de spaţii mai mari de cooperare implicând şi o apropiere mai mare a deciziilor de colectivitate şi structurile locale”, motivează acest demers iniţiatorii.
***
Trei variante de abordare regională în România
Iniţiatorii au identificat, în acest moment, trei eventuale posibilităţi de abordare a problemei regionale în România. În primul rând este varianta cu menţinerea actualei formule a regiunilor de dezvoltare, cu nuanţările respective legate de aparteneţa la o anumită regiune şi constituirea într-o primă etapă a unei structuri de conducere executivă la nivel regional. Adică, ar putea exista un consiliu regional ales direct sau indirect din rândul consilierilor judeţeni desemnaţi de către fiecare Consiliu Judeţean.
„Apreciem că o Românie cu 10 – 12 regiuni de dezvoltare, care să preia şi gestiunea unor activităţi care şi acum se desfăşoară la acest nivel, dar şi altele deşi induce încă un nivel de administrare (cel regional), ar corespunde cerinţelor europene şi ar crea probabil cele mai mici probleme din punct de vedere social şi al relaţiilor interumane de la nivelul comunităţilor locale”, arată documentul.
A doua variantă este crearea unor regiuni administrative, pe modelul ţinuturilor sau al regiunilor existente în România în trecut, varianta fiind pentru 12-16 regiuni.
„Regiunea însă rămâne încă în memoria multor români ca o organizare de tip sovietic, impusă la un moment dat cu forţa şi care a generat multe nemulţumiri. Impunerea unei construcţii asemănătoare acum ar redeschide vechi dispute între localităţi sau teritorii întregi cu argumente mai mult sau mai puţin obiective şi ar crea o stare de nemulţumire destul de greu de gestionat favorabil pentru toţi cei implicaţi”.
O altă opţiune este diminuarea numărului de judeţe. La actuala populaţie a României, un număr de 20 – 22 de judeţe ar conduce la o medie de peste 1.000.000 locuitori într-o astfel de unitate administrativ-teritorială, dimensiune în general acceptată la nivel european pentru o regiune.
Pentru Bistriţa-Năsăud, două versiuni in cazul împărţirii administrativ-teritoriale
Există mai multe versiuni şi pentru împărţirea administrativ-teritorială care au avut în vedere menţinerea actualelor limite teritoriale, noua unitate administrativ-teritorială urmând sa fie o însumare a doua-trei judeţe; “cuplarea" judeţelor în cadrul actualelor regiuni de dezvoltare sau echilibrarea judeţelor din punct de vedere al teritoriului, cele mai multe din ele având zone montane, de deal şi de câmpie, dar şi diminuarea diferenţelor între judeţe (ca suprafaţă şi populaţie).
În prima variantă, Bistriţa-Năsăud este cuplat cu judeţul Cluj. Ce rezultă? O suprafaţă de 12.029 km pătraţi, o populaţie de 937.231 locuitori şi un PIB de 26808,8 milioane lei.
În varianta a doua, bistriţenii sunt lipiţi cu Maramureşul, rezultând o suprafaţă de 11.659 kmp, o populaţie de 739.151 locuitori şi un PIB de 14.127,5 milioane lei.
Victor Ponta are varianta lui - opt regiuni de dezvoltare
Primul ministru Victor Ponta a anunțat joi seară la RTV că România va avea 8 regiuni. Premierul a precizat că este o primă propunere și că actualele consilii județene nu vor fi desființate, dar vor transfera o parte din atribuții către noile entități: "Și Guvernul și consiliile județene vor transfera către Regiuni atribuții"!
Despre acordul USL - UDMR: "Ma simt obligat de acordul cu UDMR. Nu s-a pus problema acceptarii unei regiuni bazate pe criterii etnice."
Citiţi şi:
- Opoziţia, despre reorganizarea teritorială: Se vrea distragerea atenţiei de la adevăratele probleme
- Boc: Fiecare viitoare regiune a României îşi va putea alege singură denumirea
- Stelian Dolha, deputat PNL: Regiunea Nord-vest sau Regiunea Someş?
- *Bistriţa-Năsăud, în regiune cu Sălaj şi Cluj
- Ioan Ţintean: Bistriţenii îşi doresc ca municipiul Cluj-Napoca să fie capitala Regiunii NV
Comentarii
Este bine, sau este rau... nu ne dam seama acuma. Pana una alta, eu apreciez ca la nivel judetean, nu are ce cauta si Prefectura si Consiliul Judetean, cu o sumedenie de functionari publici, care efectiv se bat deolalta ca paharele in vitrina la cutremur. Ar trebui desfiintata una dintre aceste institutii si atributiunile ei, transferate celeilalte. Prea multi functionari publici fara rost si fara nici o eficienta... care "invart cate o hartie de pe o pagina pe alta" doar tocatori de funduri publice ! Cat priveste regionalizarea tarii, gasesc faptul ca este ok, dar numai daca se desfiinteaza institutiile de conducere de la judete, altfel, inseamna institutii in plus, personal functionaresc in plus. Noi in loc sa creem locuri de munca aducatoare de plusvaloare si profit - din categoria producatorilor... , creem locuri de munca din categoria "papatorilor"... ? Nu este ok...
Dace se vrea o regiune motor a dezvoltarii Romaniei se ia: Brasov Prahova Arges, Buzau, ceea ce ar depasi prin potential economic atat regiunea Iasului cat si a Constantei, Clujului+Arad, Craiova + Timisoara.Sa nu facem ce-a facut Ceausescu , industrializare fortata. Sa facem in anumite zone agricultura intensiva ceea ce inseamna fabrici de conserve, agricultura de mare productivitate, pe de o parte, pe de alta, sa consolidam regiunile dezvoltate industrial. Asta se practica in toate tarile dezvoltate ale lumii.
Adaugă comentariu nou