Băsescu nu crede că că se va face regionalizarea
Preşedintele Traian Băsescu a susţinut luni că nu crede că regionalizarea se va realiza, punctând că USL este incapabilă să genereze progrese pentru România.
“Nu cred că că se va face (o reorganizare – n.r.). Acest uriaş de 70 % din Parlament şi-a arătat limitele. Este incapabil să genereze progres pentru România. Reorganizarea administrativă şi o Constituţie modernă care să simplifice instituţiile statului inclusiv Parlamentul ar fi fost proba că această majoritate uriaşă îşi poate depăşi dimensiunea mică din interiorul majorităţii şi lipsa de viziune, dar au probat că nu pot din păcate şi România a pierdut o ocazie extraordinară pentru că este foarte puţin probabil să mai ai o majoritate de 70 % în următoarele cicluri electorale”, a declarat Traian Băsescu într-o emisiune difuzată luni la Digi 24, citat de Agerpres.
Şeful statului a arătat că Guvernul Ponta şi vicepremierul Liviu Dragnea au început greşit.
“Actualul Guvern şi domnul ministru Dragnea în mod deosebit au început greşit pentru că au început de la vârf spre bază în loc să înceapă de la bază spre vârf. Am văzut chestiunile ridicole în care baronii judeţeni se băteau care să fie şeful regiunii. Asta a arătat cât de puţin înţeleg din nevoia de reorganizare administrativă”, a mai spus Băsescu.
El a susţinut că cel mai bun lucru pe care l-ar avea de făcut vicepremierul Liviu Dragnea ar fi să înţeleagă că procesul de regionalizare este unul care începe de jos în sus şi că are ca obiectiv principal eficientizarea administraţiei.
“Este foarte greu pentru că îşi dă seama că datorită problemelor interne proiectul se ratează şi probabil a început să înţeleagă că nu poate fi condus de sus în jos, că pe oricine ai numi şef de regiune – mă uitam la Iohannis, s-a dus să se înscrie în PNL ca să facă capitala regiunii la Sibiu – dar tentaţia a fost atât de mare şi păcăleala politică a fost la fel de mare. Acest proces trebuie să plece de la nivelul de jos al administraţiei”, a mai arătat Traian Băsescu
Şeful statului a mai spus că organizarea actuală a ţării este din 1968 şi nu corespunde nevoilor de dezvoltare regională.
“Sigur că toţi plecăm de la premisa că o reorganizare a teritoriului trebuie făcută. Organizarea actuală este din 1968. Nu corespunde nici nevoilor de dezvoltare regională, pentru că practic proiectele la nivel local se gestionează în interiorul unui judeţ de multe ori fără legătură a infrastructurilor cu dezvoltările din judeţele limitrofe, pe de altă parte este clar că administrarea pe judeţ este extrem de costisitoare. O reorganizare administrativă se impune, după mine chiar dezbaterea a pornit greşit la nivel politic”, a susţinut Băsescu.
Preşedintele ţării a mai declarat că trebuia să fie declanşat un proces de comasare a comunelor. “Avem 3.200 de comune, păi doar circa 1.000 sunt viabile economic, deci trebuia să fie declanşat un proces de comasare a comunelor în aşa fel încât toate să se poată autosusţine. Dincolo de crearea arhivei unice la nivel de regiune şi electronizată, computerizată, comasarea comunelor era un alt element care trebuia făcut. Un alt element care trebuia dus la îndeplinire înainte să apară legea de reorganizare administrativă era comasarea instituţiilor descentralizate din teritoriu. Să spunem: într-o regiune ar intra şapte judeţe, păi cele şapte direcţii sanitare trebuie transformate într-una singură pentru regiune, iar la nivelul actualelor judeţe lăsate nişte birouri cum se vor lăsa în toate localităţile. Direcţiile de învăţământ, inspectoratele de poliţie, inspectoratele de jandarmerie, deci aceste lucruri vor lua unu, doi, trei ani. Al doilea scop era debirocratizarea, diminuarea aparatului funcţionăresc pe care îl ţin în spate cei din producţie”, a spus preşedintele.
Băsescu a mai precizat că România este stat unitar. “Deja la cum abordează ei lucrurile ai impresia că ne gândim la o federalizare, dar asta se loveşte de articolul unu al Constituţiei care spune că România este stat unitar. Aşa cum lasă să transpară din abordările lui Dragnea şi ale premierului poţi să înţelegi că se alege preşedintele acesta al regiunii cu un parlament regional cu autonomie extrem de mare, păi este greşit, România este stat unitar, iar guvernul central îşi va menţine tot timpul, datorită acestei definiţii, capacitatea de a face politici regionale”, a conchis Traian Băsescu.
Băsescu a fost întrebat de asemenea în legătură cu poziţia UDMR privind regionalizarea.
“Eu cred că aici suntem şi în zona jocului politic al UDMR. Convingerea mea este că nimeni nu se poate opune unei astfel de legi având în vedere că este necesară reorganizarea administrativă, exact pentru o dezvoltare corelată. (…) Până la urmă, trebuie să le respectăm drepturile, dar drepturile minorităţii maghiare sunt egale cu ale cetăţenilor majoritari români. Noi nu creăm o ţară în interiorul ţării, acest lucru trebuie să-l înteleagă … şi autonomie în Harghita, Covasna şi Mureş tot atâta cât la Caracal şi Constanţa, asta trebuie să înţeleagă, pentru că asta e Constituţia şi nimeni nu va modifica aceste prevederi ale Constituţiei”, a spus el.
“Majoritatea asta de 70%, care nu include UDMR, ar fi putut să treacă peste ifosele unor politicieni maghiari, ca şi caraghiosul care cerea protectorat pentru Transilvania”, a mai susţinut Băsescu.
Citiţi şi:
- Ioan Ţintean: Traian Băsescu a pierdut
- Băsescu: Regionalizarea nu poate fi sacrificată pentru interesele minorităţilor
- Băsescu, despre comasarea alegerilor: Jusdtificată doar de reorganizare, altfel nu mi-o asum
- Senatorul Dobra: Comasarea comunelor duce la eficientizare. De exemplu, zona de câmpie
- Ioan Ţintean: Există şanse ca regionalizarea să se facă pe zece regiuni
Comentarii
Guvernul Ponta sustinut in parlament de USL cu o majoritate de 70% nu are curajul sa vina cu o reforma administrativa profunda. Se cauta tot felul de paleative. Regionalizarea trebuie sa aiba doua obiective: (1)descentralizarea si (2) autonomia regionala. Aceasta se realizeaza in primul rand, prin trecerea unor prerogative de la nivel central la regiune, care trebuie sa dobandeasca autonomie regionala. Aceasta este prima conditie necesara dar nu suficienta, deoarece regionalizarea cu pastrarea judetelor nu rezolva nimic, dimpotriva adauga un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrala si locala. Ar fi numai un mod de satisfacere a clientelei politice USL-iste. Cu alte cuvinte pe langa baronii de la nivelul judetelor ar mai aparea si superbaronii regionali. Reusita procesului presupune infiintarea regunilor concomitent cu desfintarea judetelor si trecerea unor prerogative de importanta zonala, ale acestora la regiune, si a celorlalte atributii judetene care au importanta locala, la primarii, unde sunt mai aproape de cetatean. Astfel, orasele si comunele mari vor putea primi mai multe atributii in timp ce comunele mici vor ramane cu functiile actuale. Aceasta ar conduce in scurt timp la asocierea comunelor si realizarea unor nuclee in jurul comunelor mari care sa dispuna de potential propriu pentru sustinerea functiilor administrative din primarie. Ar trebui urmata reforma poloneza prin care la 1 ianuarie 1999, au fost infiintate 16 mari voievodate in locul celor 49 existente pana atunci. Sistemul polonez, a avut la baza modelul landurilor germane.
Inconsecventa si lipsa de idei a guvernului USL in legatura cu procesul de regionalizare conduce la esecul actiunii . Desi initial s-a anuntat ca se va merge pe cele 8 regiuni de dezvoltare stabilite inca din perioada de preaderare, recent s-a anuntat ca e posibil sa se formeze 9 regiuni, prin crearea regiunii Dobrogea, alcatuita doar din judetele Constanta si Tulcea. Evident, la presiunea baronilor locali ai PSD, Radu Mazare si Nicusor Constantinescu. Ar fi cea mai mica regiune atat ca suprafata cat si ca populatie, chiar mai mica decat Tinutul Secuiesc, format din judetele Mures, Harghita si Covasna. Asadar, inconsecventa asociata cu ignoranta, prostia si cu interese subterane este pe cale sa creaza un precedent periculos. Apoi, daca tot s-a renuntat la cele 8 regiuni de dezvoltare, atunci de ce sa nu se adopte varianta cu 16 regiuni si sa se desfiinteze judetele. Nici la capitolul imaginatie in legatura cu numele regiunilor guvernul nu sta prea bine. Spre exemplu numele de "Transilvania de nord-vest" defineste suprafata de 43.492 km² din teritoriul național român, cu o populație estimată atunci la 2.609.000 locuitori, oferita Ungariei in 1940 prin Dictatul de la Viena. Ar trebui folosite denumirile istorice de Ardeal, Banat, Crisana, Maramures, etc.
Adaugă comentariu nou