Principesa Moştenitoare Margareta a României

Căsătoria Principesei Moştenitoare

În ianuarie 1994, Principesa îl întâlneşte pentru prima dată pe actorul Radu Duda – astăzi Alteţa Sa Regală Principele Radu – la orfelinatul din Piaţa Chibrit, unde, alături de Ion Caramitru şi de alţi actori ai Teatrului Naţional, participa la programul de terapie prin artă “Artécole”. Se poate spune că devotamentul faţă de cauza copiilor aflaţi în situaţii disperate i-a apropiat. Destinul avea să-i aducă din nou împreună, a doua zi, la Gala UNITER, unde au stat împreună pe scena Teatrului Odeon. Aveau să se revadă în acelaşi an, la Paris, în ziua de 1 aprilie 1994, la înmormântarea lui Eugen Ionescu. Dacă Principesa Moştenitoare participa la funeralii alături de Majestăţile Lor Regele Mihai şi Regina Ana, Principele Radu a decis, în ultimul moment, să se oprească la Paris pe drumul de întoarcere din Africa, unde participase la un festival de teatru. Acesta este momentul în care Principesa Moştenitoare discută pentru prima dată cu viitorul său soţ. Următoarea revedere are loc la Bucureşti, cu ocazia Galei Premiilor UNITER din februarie 1995, atunci când atât Principesa Margareta, cât şi Radu Duda le ofereau premii câştigătorilor.
Cu toate acestea, momentul decisiv al relaţiei dintre cei doi a avut loc în acelaşi an, după înmormântarea lui Corneliu Coposu, în noiembrie 1995. După ceremonie, Radu Duda pleacă din mulţime, vrând să ia metroul de la Piaţa Universităţii. Coboară în pasaj, ajunge pe peron, însă parcă cineva îi spune să meargă pe alt drum. Iese în Piaţa Universităţii şi se îndreaptă de la Spitalul Colţea spre Piaţa Unirii. În dreptul magazinului Cocor, Radu Duda vede la semafor maşina Reginei Ana. Majestatea Sa îl zăreşte la rândul său, opreşte maşina, îi face semn să se apropie şi apoi îl invită la cină, în aceeaşi seară, la Hotelul Continental. Radu Duda trebuia să plece în noaptea aceea la Iaşi pentru a-şi vedea tatăl, cu ocazia aniversării, însă pierde trenul şi pleacă de-abia a doua zi. La cină, participă şi Principesa. Acesta este momentul în care cei doi decid în secret să se revadă la Londra. În următoarele cincizeci de zile, au vorbit zilnic la telefon şi de-atunci nu s-au mai despărţit.
Cererea în căsătorie a avut loc pe 8 ianuarie 1996, la Londra, pe când cei doi luau cina la Restaurantul Bertorelli. Principesa Moştenitoare a primit inelul de logodnă pe care viitorul mire îl avea ca moştenire de familie şi i-a acceptat propunerea, dar mai era nevoie de acordul Regelui.
Până la oficializarea relaţiei, Radu Duda a parcurs mai multe etape.
Primul pas a fost trimiterea unei lungi scrisori, scrise de mână, Majestăţii Sale Regelui Mihai. Scrisoarea este păstrată până astăzi de Rege. Apoi, în luna martie, i-a cerut mâna Principesei Moştenitoare în mod oficial. Evenimentul s-a petrecut la reşedinţa Majestăţilor Lor de la Versoix, după ce Radu Duda îl întâlnise în prealabil pe Regele Mihai, vorbise cu Regina Ana şi se sfătuise cu alţi membri ai Familiei. Cererea în căsătorie a fost urmată de o lungă discuţie pe care viitorul mire a avut-o cu Majestatea Sa Regele şi de o perioadă de reflecţie a Regelui. În acest timp, Majestatea Sa a discutat despre viitoarea căsătorie cu avocaţi, istorici şi personalităţi din România.
Logodna oficială a avut loc în 10 iunie 1996, ziua aniversării căsătoriei Regelui Mihai şi a Reginei Ana, după ce Regele şi-a dat consimţământul. Căsătoria civilă a avut loc în 24 iulie, iar ceremonia religioasă a fost oficiată în 21 septembrie la Biserica Ortodoxă greacă Sfântul Gherassimos din Lausanne, Elveţia.
Căsătoria a fost oficiată de către Înalt Preasfinţia Sa Damaskinos, Mitropolitul Elveţiei, în patru limbi (română, engleză, franceză şi gracă), în faţa celor peste două sute de invitaţi. Printre aceştia, s-au aflat cincizeci de români veniţi special cu un autocar din România, dar şi români stabiliţi în Franţa, Olanda, Italia, Elveţia, Germania şi SUA, care au vrut să fie alături de Familia Regală la acest eveniment unic. Marea Familie Gotha a fost reprezentată la ceremonii de Regina Sofia a Spaniei, Regele Constantin al II-lea şi Regina Anne-Marie ai Elenilor, Împărăteasa Farah a Iranului, Marele Duce Henri şi Marea Ducesă Maria Teresa ai Luxemburgului, Infanta Elena şi Ducele de Lugo, Principele şi Principesa de Torre e Tasso, Ducele şi Ducesa de Aosta, Principele Moştenitor Alexandru şi Principesa Moştenitoare Ecaterina ai Serbiei, Arhiducele Christian şi Arhiducesa Marie-Astrid ai Austriei, Dom Duarte, Duce de Bragaza, Arhiducele Dominic de Habsburg cu soţia, Principesa Chantal a Franţei şi Baronul François-Xavier de Sambucy de Sorgue.
Naşii de cununie au fost Majestatea Sa Regele Mihai şi Majestatea Sa Regele Constantin al II-lea al Elenilor. Ceremoniile regale ortodoxe de căsătorie diferă de căsătoriile ortodoxe obişnuite prin faptul că naşii nu sunt un cuplu, ci doi bărbaţi, capete încoronate, care au un rol în cadrul ceremoniei de la altar.
Ţinuta Principesei a fost una specială. Principesa a ales să poarte rochia de miresă a mamei sale, purtată de Majestatea Sa la căsătoria de la Atena din 1948, creaţie a designerului francez Jacques Fath. Tiara a fost împrumutată de la Muzeul Cartier şi este cunoscută sub numele de Tiara Essex – creată în 1902 de celebra casă de bijuterii Cartier pentru Adele, Contesa de Essex.
Ceremonia de căsătorie a fost urmată de o recepţie la Polo Club, situat pe malul lacului Léman, în apropiere de Versoix. Alteţele Lor Regale au plecat apoi pentru două săptămâni în luna de miere petrecută în Regatul Haşemit al Iordaniei la invitaţia Alteţelor Lor Regale Principelui El Hassan bin Talal şi Principesei Sarvath ai Iordaniei.
Principesa Moştenitoare şi Principele Radu îşi petrec primii ani de căsnicie în România, Elveţia, precum şi în alte ţări ale lumii unde călătoresc pentru a susţine proiectele fundaţiei şi cauza României, promovând diplomaţia regală, dar şi cu prilejul turneelor artistice ale Principelui Radu.

Text preluat din „Margareta – Portretul Principesei Moştenitoare” de Sandra Gătejeanu Gheorghe, Editura Curtea Veche, Bucureşti 2013