Noul Cod Civil va aduce modificari interesante si-n relatiile juridice si economice care se stabilesc intre producatorii agrico

Fruct al colaborarii intre politicienii cu pregatire juridica din PD-L, PSD si PNL-(inainte de-a izbucni actuala dihonie de esenta electorala dintre ei)-Noul Cod Civil a fost adoptat la cererea expresa a Bruxelles-ului prin Legea nr. 287 din 17.07.2009 si va deveni aplicabil de la data de 24 iulie 2010.

Coreland prevederi ce izvorasc din Codul Civil Francez de la 1804,preluate apoi in Codul Civil de la 1864 si coroborate cu dispozitiile din Aquis-ul comunitar la care se adauga reglementarile internationale si respectiv din actualul cadru legislativ intern, prin Noul Cod Civil se incearca a se stabili normele de baza in relatiile juridice dintre persoanele fizice si –(sau)—juridice intre ele ,in lumina solutiilor oferite de doctrina si jurisprudenta de-a lungul timpului.

Avand ca prima profesie pe aceea de inginer zootehnist si crescator privat de animale, profesie peste care s-a suprapus ulterior pregatirea de jurist ,inca de la prima lectura mi-au atras atentia cateva prevederi noi care se adreseaza in principal crescatorilor de animale, prevederi pe care le supun –(cu amabilitatea redactiei)--atentiei crescatorilor,pentru a contribui la evitarea luarii prin surprindere a acestora dupa data de 24 iulie 2010,cand ele vor intra in vigoare. Despre ele ar trebui sa aiba habar toti fermierii ,dat fiind principiul esential din drept care se enunta prin adagiul latin “Nemo censetur ignorarem Legem”si se traduce pe intelesul tuturor prin aceea ca nimeni nu poate invoca c-a gresit necunoscand prevederile Legii.

Astfel, Art.nr. 576 din Noul Cod Civil,prevede in alineatil (1) ca: “ Animalele domestice ratacite pe terenul altuia, ii revin acestuia din urma,daca proprietarul nu le revendica in termen de 30 de zilede la data declaratiei facute la primarie de catre proprietarul terenului”.-(pe care au fost gasite acele animale).Modesta mea opinie este ca aceasta prevedere s-ar putea sa le dea mult de furca in special acelor crescatori care-si lasa caii liberi vara in pasunile de munte, sau in cazul altor specii de animale crescute in mod extensiv in cadrul conceptului de agricultura bio in zone cum sunt pasunile alpine sau zonele de balta si delta.Adesea pe timpul verii mai ales dupa perioadele de intemperii se intampla ca animalele domestice sa treaca de la o stana la alta,dintr-un munte intr-altul sau chiar dintr-un judet intr-altul.Imi aduc aminte ca inainte de 1990 fiind sef de ferma la fostul IAS la Sieu, ingrijitorii de la IAS au ingrijit si muls vreo trei luni 26 de vaci care se ratacisera intr-o noapte cu furtuna din turma fostului CAP. “Harnicii colectivisti”,nu si-au dat seama ca le lipsesc 26 de vaci cu lapte decat toamna la recensamantul animalelor. Cirezile nu erau undeva in vreun gol alpin ci pe Magura Sieului era cireada CAP-ului si Sub Magura Sieului era cireada IAS-ului.

Apoi alineatul 2 al aceluiasi Art.576 prevede ca”: Porumbeii,iepurii,pestii si alte asemenea animale care trec pe fondul altui proprietar apartin acestuia cat timp raman pe fond,cu exceptia cazului in care trecerea a fost facuta prin frauda sau prin artificii.”Aici apar niste aspecte de Lege-Ferenda ,intrucat prin textul Legii nu e specificat despre ce fel de iepuri e vorba –(normal ar fi iepuri de casa dupa textul primului alineat) -,despre ce fel de pesti este vorba-(normal pesti de crescatorie,dupa primul alineat)si nici nu-i specificat prin textul Legii ce se poate intelege prin cuvintele : “alte asemenea animale”. Daca cumva la “alte asemenea animale”,vor putea incadrati cainii ciobanesti de companie sau utilitari este cunoscut faptul ca-n multe cazuri cainele crescut in libertate se ataseaza de stana sau de stapanul care-l hraneste cel mai bine.Este de notorietate proverbul: “Cainele nu pleaca niciodata de buna voie din fata macelariei”.,numai ca din nefericire in ultima vreme acest prost obicei s-a cam transmis de la caini la politicieni cu tendinte de diseminare si-n cadrul functionarilor publici doritori de functii de sefuleti in cadrul deconcentratelor..Aici atat justitiabilii cat si magistratii se vor lovi de principiul esential de drept,care spune ca :”Unde Legea nu distinge,Interpretul n-are voie sa distinga”.

Cel de-al treilea alineat al Art. 576 din Noul Cod Civil prevede ca :”Roiul de albine trecut pe terenul altuia,revine proprietarului acestuia,numai daca proprietarul roiului nu-l urmareste,sau inceteaza sa-l urmareasca timp de doua zile”.Aici poate aparea urmatoarea situatie:Un proprietar de stupi vede un roi in zbor,dar care nu provine din stupii lui.Urmareste roiul in zbor si-l revendica de la cel pe al carui teren s-a asezat.Cata vreme ,cel ce urmareste roiul are si el stupi,e foarte greu de probat daca roiul provine din stupii urmaritorului ori de aiurea din stupii vreunui tert apicultor ori din vreo scorbura din padure.

Asta cu ata mai mult cu cat Art. nr.623 alin (1) din acelasi Nou Cod Civil prevede ca: “Proprietarul uni fond nu poate impiedica accesul altuia pentru a redobandi posesia unui bun al sau,ajuns intamplator pe fondul respectiv,daca a fost instiintat in prealabil.Apare intrebarea:Se aseaza roiul din zbor pe un pom fructifer intr-o livada. Daca proprietarul livezii nu-i pe aproape,pana ce va merge stuparul urmaritor la proprietarul livezii sa-l instiinteze in prealabil,se ridica roiul din nou in zbor si se mai duce cativa kilometri.Si-apoi un roi care n-a fost urmarit timp de doua zile poate ajunge la o distanta de peste 60-70 de kilometri fata de stupul din care a iesit,mai ales daca-i vorba de un roi secundar ori tertiar cu matca nefecundata.

Iata deci stimati cititori ,un singur articol din Noul Cod Civil ,cate probleme le poate ridica celor ce sunt vizati prin textul lui,respectiv crescatorilor de animale in cazul de fata.

De obicei ,in asemenea situatii ambigue ,profesionostii din drept fac apel la jurisprudenta,numai ca,dupa sapte decenii in care proprietatea n-a mai fost garantata prin Constitutie,s-ar putea ca-n anumite spete sa nu existe nici jurisprudenta.Eu unul,ca discipol pasionat intr-ale dreptului, n-am gasit jurisprudenta clara si fara echivoc in materia raspunderii civile delictuale decat in lucrarea numita “Codul Civil Adnotat-al autorului Constantin Hamangiu,lucrare aparuta prin anul 1946,inainte de impunerea comunismului de senila tancurilor rusesti.

De asemenea studiul disciplinei numita “Dreptul Comparat”,pentru cei care stapanesc suficient de bine limbile straine,cu temei legal in efectele extinse ale Aquis-ului comunitar,ar putea fi de mare folos avocatilor si juristilor romani in pledoariile lor, precum si magistratilor in judecarea diferitelor spete.Eu lecturez cu placere jurisprudenta in limbile germana si franceza,dar judecatorii nefiind cunoscatori ai acestor limbi straine mi-au pretins pana acum traduceri legalizate ale textelor din jurisprudenta la care am facut referire in doua spete in care sunt parte in litigiu, si –n plus cata vreme nu e inca suficient reglementata in legislatia romaneasca notiunea de Actiune in Regres , impotriva judecatorului pe mult prea multi ii doare fix in varful pantofului de prevederile Aquis-ului comunitar.

Cu cea mai distinsa consideratie pentru toti cititorii ziarului

Ing zootehnist si licentiat in drept

Andron Traian Ioan