Părintele Alin Ciprian Cîndea: Astăzi este timpul veșniciei
Într-o lume grăbită să întrebe „Cât este ceasul?”, răspunsul lui Dumnezeu rămâne mereu același: „Veșnicia.” Astăzi este timpul harului, al iubirii care nu trece și al iertării care vindecă. Este ziua în care mântuirea devine realitate – un „astăzi” care ne cheamă să trăim în lumina Adevărului și în pacea Iubirii Sale.
Povestea lui Zaheu din Evanghelie oglindește căutările fiecăruia dintre noi. Cocoțat într-un sicomor, Zaheu nu căuta doar să-L vadă pe Isus, ci și să găsească un sens vieții sale. Ascuns între frunzele copacului – simbol al cunoașterii omenești – și apăsat de povara păcatelor, el era stânjenit de mulțimea care Îl înconjura pe Domnul. Aceeași mulțime care avea să-L aclame la intrarea triumfală în Ierusalim și să-L batjocorească în timpul pătimirii.
În mijlocul tumultului colectiv, Zaheu descoperă un adevăr profund: întâlnirea cu Dumnezeu este personală, intimă, o chemare directă adresată fiecărei inimi. „Zaheu, coboară repede; astăzi trebuie să rămân în casa ta.” Aceasta este chemarea la smerenie și renunțarea la o cunoaștere mândră și superficială despre bine și rău.
Coborârea lui Zaheu simbolizează lepădarea de sine și acceptarea adevărului. Este momentul în care L-a lăsat pe Isus să intre în casa sa, în viața sa, în inima sa. Această întâlnire nu este doar un episod din viața unui păcătos, ci o invitație adresată fiecăruia dintre noi să primim, astăzi, harul lui Dumnezeu.
Astăzi-ul lui Dumnezeu este un timp privilegiat, în care iubirea Sa veșnică coboară în prezentul nostru. „Astăzi vi s-a născut un Mântuitor” (Lc 2,11). „Astăzi vei fi cu Mine în Rai” (Lc 23,43). În agenda veșniciei divine, fiecare zi este „astăzi”. „Dacă auziți astăzi glasul Său, să nu vă împietriți inimile” (Ev 4,7; Ps 95,7-8).
Pentru Zaheu, această zi a fost o zi a mântuirii. Întâlnirea cu Isus i-a schimbat nu doar perspectiva, ci întreaga existență. Mântuirea nu este un eveniment îndepărtat, ci o realitate accesibilă astăzi, prin credință, iubire și iertare.
„Astăzi” este poarta spre viața veșnică. Este timpul credinței, al iubirii care iartă și vindecă, al speranței care renaște. Este ziua în care putem spune, asemenea lui Zaheu: „L-am întâlnit pe Domnul, iar viața mea a fost schimbată pentru totdeauna.”
Citiţi şi:
- Părintele Alin Ciprian Cîndea: Iubirea care vindecă
- Pr. Alin Ciprian Cîndea: "Dă-Mi să beau", o cerere pentru mântuire
- Părintele Alin Ciprian Cîndea: Recunoștința, terenul fertil al harului divin
- Pr. Alin Ciprian Cîndea: Chipul celuilalt
- COPACUL VIEȚII NOASTRE: Meditația PS Claudiu la Duminica XXXII-a după Rusalii
Adaugă comentariu nou