Premierul Victor Ponta a primit din partea preotului Ioan Frişan o pălărie tradiţională cu pană de păun şi o icoană
Premierul Victor Ponta, prezent din nou în Bistriţa, a participat la slujba slujba de sfinţire a Bisericii Greco-Catolice "Buna Vestire". Ceremonia religioasă a fost condusă de protopopul greco-catolic de Bistriţa, preotul Ioan Frişan, de episcopul Eparhiei de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu şi de episcopul Eparhiei de Lugoj, Alexandru Mesian.
La eveniment au mai luat parte primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu, preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Moldovan, prefectul Ioan Ţintean, ministrul delegat pentru Ape şi Păduri, Doina Pană, sociologul Vasile Dâncu, deputatul PDL Ioan Oltean, deputatul PNL Stelian Dolha, senatorul PNL Dorin Dobra şi reprezentanţi ai cultelor religioase.
La finalul slujbei, premierul Victor Ponta a primit din partea preotului Ioan Frişan o pălărie tradiţională cu pană de păun şi o icoană, în timp ce episcopul de Cluj-Gherla i-a oferit premierului o diplomă de onoare, în semn de recunoştinţă pentru sprijinul acordat comunităţilor greco-catolice. Ceilalţi invitaţi au primit şi ei o icoană şi o diplomă de onoare.
„Împreună cu reprezentanţii autorităţilor locale am participat la un eveniment important, sfinţirea bisericii greco-catolice din Bistriţa, la invitaţia autorităţilor ecleziastice, şi am făcut acest lucru în primul rând pentru a da un mesaj foarte clar: România este a tuturor românilor, a celor majoritari ortodocşi, aşa cum sunt şi eu, a celor romano-catolici, greco-catolici, a protestanţilor şi a neoprotestanţilor, a tuturor celor care cred în ceva, cred într-un Dumnezeu şi în faţa lui Dumnezeu suntem toţi egali. Toţi cei care cred în Dumnezeu, care servesc ţara şi respectă Constituţia şi legile ţării sunt buni români şi vreau să fie foarte clar că nu va exista niciodată o diferenţiere sau o discriminare. De altfel, am sprijinit din partea Guvernului foarte multe proiecte, atât ale bisericii ortodoxe, e normal, pentru că aici e majoritatea populaţiei României care e de religie creştin-ortodoxă, dar şi toate celelalter proiecte romano-catolice, greco-catolice”, a afirmat Victor Ponta.
Prim-ministrul a dat ca exemplu zona Bistriţei şi zona Ardealului, unde trăiesc de secole oameni de diferite religii, transmiţând tuturor cultelor din România un mesaj de pace şi convieţuire. Ponta a mai spus că iubeşte Bistriţa şi Transilvania.
,,Sunt azi, din nou, la Bistriţa, în judeţul Bistriţa-Năsăud, alături de autorităţile locale, alături de reprezentanţii Guvernului în teritoriu. Judeţul Bistriţa-Năsăud este o zonă specială a României, a Transilvaniei, o zonă cu buni români, o zonă cu oameni care ştiu şi să muncească, ştiu să şi trăiască împreună şi pentru asta vreau să îi felicit pe toţi şi să mă alătur acelui slogan care a fost sloganul anului, că iubim cu toţii Bistriţa şi iubim Bistriţa-Năsăud şi Transilvania”, a concluzionat premierul Victor Ponta.
Citiţi şi:
- La doar 61 de ani, episcopul Florentin CRIHĂLMEANU a trecut la casa Tatălui Ceresc. Preasfinția Sa era confirmat cu Covid-19 şi se afla la Mănăstirea Congregației Surorilor Maicii Domnului din Cluj-Napoca
- Sfinţirea Bisericii Greco-Catolice „Buna Vestire” din Bistriţa
- Episcopul greco-catolic Florentin Crihălmeanu, prezent la o altfel de evocare a lui Iuliu Hossu
- Episcopul Florentin Crihălmeanu, la Biserica Greco-Catolică „Bunavestire” din Bistriţa
- Corul “Sanctus Spiritus” de la Biserica Greco-Catolică “Buna Vestire”, un spaţiu al muzicii sacre unde se cântă cu inima şi sufletul
Comentarii
Sfintirea Bisericii Greco-Catolice ”Buna Vestire” din Bistrita reprezinta un moment important in viata bisericii romane unite cu Roma. Si totusi pentru Bistrita cel mai important moment in istoria Bisericii Greco-Catolice, ramane anul 1893 cand biserica (fosta a minoritilor) impreuna cu ansamblul manastiresc nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărate cu suma de 35.000 de florini avand in vedere ca la acea vreme romanii nu aveau voie sa isi construiasca biserica in interiorul orasului. Au fost apoi efectuate ample lucrari de reabilitare si adaptare la nevoile cultului greco-catolic. Porticul vestic a fost refacut in stil gotic si a dobândit aspectul actual în perioada interbelică.
Asadar, Biserica de la Coroana este un simbol al devenirii romanesti a orasului Bistrita si in acelasi timp biserica de suflet a crestinilor greco-catolici bistriteni, care au cumparat-o intr-un moment in care romanii nu aveau voie sa-si construiasca biserica in interiorul cetatii. Mai mult, Biserica Greco-Catolica de la Coroana a fost martora activa la evenimente importante de traire si simtire ramaneasca, intre care si Marea Unire de la 1918. De aici a plecat spre Alba Iulia delegatia romaneasca participanta la marele act al unirii, dupa ce “Credentialele” fusesera sfintite in aceasta biserica. De altfel numele de Piata Unirii in care se afla biserica, se trage de la Marea Unire, chiar daca un primar incult a mutat aici recent bustul lui Cuza de la IJP, creind o confuzie publica legata de numele pietei. În 1948 regimul comunist a desfiinţat Biserica Greco-catolică, drept urmare şi biserica a fost preluat de către ortodocşi, iar in una din cladirile ansamblului manastiresc a functionat multa vreme Muzeul Bistritean. Dupa 1989, nu doar ca nici macar biserica nu a fost retrocedata adevaratilor proprietari greco-catolici, dar ortodocsi au pus stapanire si pe cladirile manastiresti ca si cum ar fi ale lor. Cu atat mai mult biserica si ansamblul manastiresc trebuie sa revina greco-catolicilor, punand capat samavolniciei comuniste si infaptuind astfel un act de dreptate. In acest caz, ar trebui urmat exemplul Clujului unde IPS Bartolomeu a retrocedat biserica “Schimbarea la fata” care a apartinut greco-catolicilor si a construit impreuna cu municipalitatea in apropiere o biserica noua pentru ortodocsi.
Se pare ca si la Bistrita a existat un moment dominat de bune intentii din partea ortodoxilor de a retroceda Biserica de la Coroana proprirtarilor Greco-Catolici. De altfel la inceputul anilor ’90 si la Bistrita a fost sfintita o troita in parculetul de langa capela veche unde urma sa fie construita o biserica ortodoxa, dar nu s-a facut nimic pana in prezent, pentru ca e mai simplu sa iei de-a gata si ce nu-i al tau. Inainte de 1989 Protopopiatul ortodox din Bistrita a functionat la “Catedrala Ortodoxa” de pe str. Odobescu. Biserica de pe Odobescu, avand hramul “Sfintii trei ierarhi” a primul edificiu, construit în Bistriţa, pentru cultul ortodox. Piatra de temelie a bisericii a fost pusă în anul 1927, iar primul său slujitor a fost Grigore Pletosu, profesorul de limba şi literatura română al poetului George Coşbuc, al Mitropolitului Nicolae Bălan şi al Patriarhului României, Miron Cristea, care a devenit primul protopop ortodox al Bistritei. Nu intamplator mormantul lui Grigore Pletosu se afla in partea dreapta a intrarii bisericii de pe Odobescu. Numai ca ortodocsii bistriteni de astazi sunt in stare sa dea uitarii propria lor istorie.
Adaugă comentariu nou