Preşedintele Radu Moldovan: Sărbătorim Centenarul Trianon! Președintele Klaus Iohannis nu a avut mândria națională de a promulga această lege

Se implinesc 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon care a avut loc pe 4 iunie, 1919, actul prin care se incheie Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920). Cunoscută si sub numele de „Sistemul Versailles”, Conferinţa de Pace de la Paris cuprinde două mari părti:
Prima dintre ele, care include şi activitatea diplomatică a reginei Maria la Paris şi Londra în perioada martie – aprilie 1919, cuprinde participarea delegaţiei României la Conferinţa de Pace de la Paris, acţiunile acesteia, fiind semnarea tratatelor de pace cu Germania la Versailles, 28 iunie 1919; cu Austria la Saint Germain en Laye, 10 septembrie 1919; cu Bulgaria – Neuilly sur Seine, 27 noiembrie 1919.
Cea de-a doua parte se referă la semnarea Tratatului de Pace cu Ungaria la Trianon pe 4 iunie, 1920 care reprezintă, în fapt, recunoaşterea internaţională a Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România si desăvârşirea actului istoric naţional al Adunării de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918.
Avand in vedere ca că bistritenii au fost participanti activi la marele act istoric din 1 decembrie, 1918 de la Alba Iulia, orasul Bistrita ar fi trebuit sa aibă un monument al unirii.
Desi la inceputul anului 2018, Primăria Bistrița a lansat un concurs de solutii pentru realizarea unui monument evocator al actului istoric din 1 Decembrie 1918, amplasat în Piața Unirii, prin care să fie celebrat Centenarul Marii Uniri, lucru acesta nu s-a materializat. De aceea, măcar de acum când am intrat in al doilea centenar, in locul statuii lui Cuza s-ar putea realiza un Monument al Unirii in forma unui obelisc placat cu marmura cu inaltimea totala (soclul + obeliscul propriuzis) de 1918 cm . Obeliscul propriuzis ar trebui sa aiba 1600 cm (anul primei uniri sub Mihai Viteazul), iar impreuna cu soclul de la baza de 3,18 m sa se ridice la 1918 cm (anul Marii Uniri). Pe soclu se va putea monta un basorelief din bronz executat dupa imaginea cu Marea Adunare de la Alba Iulia, avandu-i in prim plan pe episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea . Pe trei dintre laturile obeliscului se vor putea amplasa efigiile din bronz ale domnitorilor Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza si Regele Ferdinand, iar pe cea d-a 4-a latură vor putea fi trecute numele delegatilor din Bistrita-Nasaud participanti la marea adunare din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Iata că nici după 2 ani de la centenarul Marii Uniri acest monument nu s-a realizat, desi putea fi făcut măcar până pe 4 iunie 2020, când se implinesc 100 de ani de la semnarea tratatului cu Ungaria in palatul Trianon de la Versailles .
Si totusi, viitoarea administratie a orasului Bistrita va trebui să realizeze un monument al Marii Uniri din 1918 in locul bustului lui Cuza, pe care in anul 2012 un primar incult l-a mutat de la IJP in Piata Unirii, fără să stie că numele pietei nu are nimic in comun cu "Mica Unire" din 1859.
Iată si delegatii alesi din JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD, convocați la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918:
1) Cercul Bistrița:
Dr. Gabriel Tripon, Bistrița;
Dr. Dionisie Longin, Bistrița;
Dr. Petre Poruțiu, Bistrița;
Mihai Dorofteiu, Bistrița;
Ioan Cotoc, Nușfalău.
2) Cercul Năsăud:
Eliseu Dan, Borgosuseni;
Ioan Păcurariu, Năsăud;
Dr. Victor Onișor, Bistrița;
Laurențiu Oanea, Rodna Veche;
Ion Cătărig Zăgrean, Năsăud;
Victor Motogna, Mocod;
Valer Vârtic, Mocod.