“Protejează-ți sănătatea! Sănătatea reproducerii – dreptul și responsabilitatea ta!”

Sarcina la vârsta adolescenței este o situație deosebită, care pune viitoarea tânără  mamă în contexte deosebite și o expune unor riscuri, cu care mamele de vârsta adultă se confruntă mai rar. La vârsta adolescenței, de regulă, sarcina este una problematică care are implicații multiple la nivel personal și social.  Ea este de altfel un  indicator al vulnerabilității sociale care se asociază cu  dependența economică, sărăcia, apariția dificultățillor în terminarea studiilor și obținerea unei profesii.

          Este problematică dar și  riscantă întrucit pune în pericol sănătatea mamei, a copilului și poate provoca probleme cu caracter psihologic, adolescentele nefiind  în general pregătite în asumarea rolului de mamă, pentru creșterea și educarea copilului, fapt care crește considerabil  riscul de abandon.  Adolescentele însărcinate au un risc mai mare de a avea tensiunea ridicată - numită hipertensiune indusă de sarcină , decât femeile însărcinate cu vârsta între 20 și 30 de ani. Ele au și un risc mai mare de a face preeclampsie. Aceasta este o boala periculoasa, ce combina tensiunea ridicata cu excesul de proteine in urina, umflarea mâinilor și feței viitoarei mame și afectarea organelor.

       Aceste riscuri medicale afectează adolescentele însărcinate, care pot avea nevoie de tratament medicamentos pentru a ține simptomele sub control. Dar ele pot și să perturbe creșterea și dezvoltarea intrauterină a bebelușului. Mai mult, pot duce la alte complicații ale sarcinii, ca nașterea prematură.

       Sarcina la adolescentă este rezultatul unui comportament sexual  la risc precum și rezultatul expunerii ei la multiplii factori de risc în timpul copilăriei și adolscenței. Printre factorii de risc menționam precaritatea mediului social și economic, potențialul educațional al familiei, gradul de informare cu privire la metodele moderne de contracepție, accesibilitatea acestora, carența unei educații sociale (fata este educată punându-se accentul pe calitatea sa de femeie și nu pe cea de om). Condiția determinantă în acest proces este mai degrabă mediul în care se dezvoltă aceasta decât vârsta!

      Motivele pentru care o adolescentă devine mamă, sunt mai diverse decât par la prima vedere. Sarcina este depistata târziu, neputând să recunoască/identifice semnele de sarcină, rezultat al unui minus major în educația pentru sănătate.  Vorbim și de “dorința” de a deveni matură prin nașterea copilului sau dorința de a consolida relațiile cu partenerul.

      Analiza factorilor socio-culturali, ne ajută sa avem o viziune mai clară și profundă asupra fenomenului, punând bazele unei abordări complexe în care trebuie să fie implicate toate instituțiile reprezentative ale societății (familie, administrație publică - prin politici naționale de corecție, școala, mass-media)!

     În clarificarea situației  sexualității timpurii a fetelor din Romania, ar fi de ajutor să recunoaștem că, în societatea noastră femeia e percepută ca un bun de larg consum, destinat încântării ochiului masculin, distracției și relaxării lui. Felul în care “arată” devine determinant în relația cu un partener. Lucrul acesta se induce copiilor încă de mici, chiar prin întrebarea nevinovat direcționată a adulților: “și cum e fetița de care îți place? E frumoasă” ? Câți dintre ei  întreabă”e deșteaptă, e prietenoasă, e amuzantă”?

    Apoi, fetele sunt obiectul unor standarde duble: pe de o parte normele sociale prezintă sexul ocazional ca inacceptabil și declară adolescenții prea tineri pentru relații serioase, pe de altă parte, pe rețelele media, emisiunile TV, pagini de ziar (“fata din colțul frumuseții”), apar fete foarte tinere. De asemenea, discuțiile serioase legate de controlul nașterilor și al riscurilor unei sexualități timpurii, discuții avizate și cu fundament academic, sunt aproape inexistente.

    Lipsesc reperele limpezi, clare! Tinerii se dezvoltă în condiții de ambivalență socială iar mesajele amestecate care le primesc de pretutindeni (familie, prieteni, media, comunitate) nu le servesc ca repere sigure de comportament. Reprezentările culturale privind diada masculin-feminin, leagă masculinitatea cu dominarea sexuală și feminitatea cu atractivitatea sexuală.

     La nivel mondial, sexualitatea este decuplată de mariaj/căsătorie, în condițiile în care o bună alimentație aduce o maturizare timpurie în timp ce vârsta la care are loc mariajul crește, sexualitatea devenind o tranziție spre o eventuala căsătorie.

     Cred că în scurta analiză  făcută aici, a devenit  vizibilă ideea că,  sănătatea tinerelor din România, stă în mâna celor adulți, familii și instituții, care iau decizii pentru politici  sociale, structuri și programe administrative, comunicare versus non-comunicare!   

 

Mirela Parker, Compartiment Promovarea Sănătății al DSP BN