Puterea gândului 13 – Energia conştiinţei creează realitatea noastră

După învăţătura Kahunelor (vezi: Puterea gândului 12 – Tehnicii ale şamanilor Kahuna din Hawaii) firele Aka leagă oameni şi obiecte după prima întâlnire pentru totdeauna, Aka fiind o substanţă eterică sub nivelul materiei, care mediază fluxul energiei între entităţile legate. Kahunele afirmă că fiecare întâlnire care urmează după aceea, sau măcar un gând, reactivează din nou canalul de energie şi îl măreşte. În limbajul fizicii, firele Aka pot fi interpretate ca unde parţiale care fac parte din banda de vibraţii, care caracterizează un particul de materie prin ecuaţia lui Schroedinger. Dacă particulele se adună – de exemplu atomii care formează un obiect – obiectul întreg poate fi tratat ca un singur pachet al undelor, în care anumite unde au intrat în rezonanţă, astfel crescând energia lor. Energia câştigată în acest mod păstrează forma obiectului. Undele care nu participă la rezonanţă rămân neschimbate şi caracterizează particule originale. La fel, există şi posibilitatea să se anihileze undele parţiale prin interferenţa negativă, rezultatul fiind pierderea de energie pe această bandă şi respingerea particulelor. Prin acest mecanism se pot explica reacţiile chimice, radioactivitate, fisiunea şi fuziunea nucleelor.

Sună ciudat, dar acelaşi model se aplică şi pentru interacţiunile între suflete şi sunt responsabile pentru toate fenomenele psihologice şi parapsihologice. Numai benzile de unde care intră în rezonanţă în cazul sufletelor diferă foarte mult de benzile care se implică în reacţiile fizice sus menţionate... Pentru că în tot universul nostru apar forme de unde - lumină, sunet, raze X, radioactivitatea nucleelor atomici, emisiuni de radio şi bucăţi de materie elementare, ca pachetele de unde în ecuaţia lui Schroedinger - toate interacţiunile se pot explica prin legile interferenţei. Dacă o singură undă din pachetul undelor care mă caracterizează pe mine (ca ansamblu mare a atomilor) intră în rezonanţa cu un alt om sau obiect, atunci primul canal de energie s-a format. Energia rezonanţei ne ţine legaţi şi în acest moment, realitatea noastră comună a început. Toată existenţa materială este rezultatul rezonanţei! Un particul care nu se ciocneşte cu nimic nu este observabil pentru nimeni şi de aceea nu apare în lumea nimănui. Obiectele care nu lasă nicio semnătură, pur şi simplu, nu există. Din contră, obiectele care comunică prin emiterea sau absorbţia razelor, greutatea sau alte trăsături, fac parte din realitatea fizică. Limbajul lor este legea fizicii, iar natura lor “adevărată” niciodată nu se poate prinde - numai amprentele lor, când se ciocnesc unii cu alţii. Trăsăturile obiectelor fizice seamănă ca o voce care ne strigă din întunericul de nepătruns...

Interacţiunile sufleteşte se derulează exact în acelaşi mod, numai banda de rezonanţă se afla pe un alt nivel. Pachetul undelor cuprinde banda care formează trupul fizic, dar şi benzi care fac parte din diferite nivele de conştiinţă – în învăţătura Kahuna se numesc conştiinţa joasă, tip Ego şi înaltă. Cu alte cuvinte: trupul fizic este numai o bandă în mijlocul pachetului de unde din energia conştiinţei! Pe baza acestui model se poate înţelege şi ce se întâmplă la moarte: banda care leagă trupul fizic se anihilează cu banda din lumea materială - şi partea sufletului se desprinde, exact cum fuzionează un atom! Fenomenele fizicii cuantice duc la concluzia că pachetul undelor se întinde peste dimensiunile viitorului probabil şi a trecutului, lucru pe care o să-l explic în detaliu, în curând. De aceea, energia conştiinţei vibrează în toate dimensiunile din timp, astfel el furnizând un fir de comunicaţie cu viitorul! A cânta pe acest fir la chitara vieţii înseamnă a influenţa viitorul probabil prin gând. Fizica cuantică ne spune: acest lucru este posibil, iar învăţătura Kahunelor ne arată metoda. Săptămâna viitoare ne vom ocupa mai detaliat de legătura energetică dintre suflet şi corp, în “Puterea gândului 14 – Energia conştiinţei, boala şi vindecarea”.

Comentarii

24/01/11 22:20
Vizitator

" dar o categorie aparte o reprezintă sufletele reîncarnate în alte forme de viaţă decât cea umană (plante, animale etc.)… despre ce vorbim în această situaţie?"

in momentul in care te-ai reincarnat intr-o forma umana, care reprezinta o forma superioara de constiinta, nu te vei mai reincarna in forma de animal sau planta....constiinta evolueaza

15/02/10 15:02

da, corect - mediul scris nu permite explicatii suficient de usor sa inteleaga fiecare om, independent de pregatire. totusi exista o metoda de a explica totul - TOTUL! - pe care am scris pana acum, intr-un mod foarte usor de inteles: prin film. filmul pe care am in gand (inca nu este planificat, doar in stadiu de idea) trebuie sa arata prin desene animate cum functioneaza materie (prin modelul undelor pe care am incercat sa explic) si influenta constiintei (=gandurilor) asupra materie. sunt convins ca astfel de film are potential sa cucereasca lumea si sa schimba mult. cu timpul vine si sansa sa realizez astfel de film...

13/02/10 13:05
Vizitator

Corect, corect, corect!
Dezvoltarea constintei responsabilitatii fiecauia dintre noi asupra "evolutiei" Universului, constientizarea faptului ca fiecare gand negativ, nu doar ca nu va disparea niciodata, dar are efecte incalculabile la nivelul logicii noastre, asadar, dezvoltarea acestei constinte va genera o forta "pozitiva" infailibila.
Daca suntem de acord cu asta, cum trebuie sa actionam?
Sunteti de acord cu faptul ca nivelul la care este prezentata aceasta problema aici, este unul la care are acces doar 2% din populatia alfabetizata din Romania?
Ce putem face pentru a avea un impact mai mare. Deschidere exista, vad asta in jurul meu...

28/09/09 20:20
Nina May

Înca o data m-ai provocat, m-ai pus la gânduri, chiar dacă nu sunt suta la suta de aceeaşi parerea in fiecare caz (sau folosim numai cuvinte diferite, vedem aceeasi lucruri din unghi diferiti?), avem destul de rezonanţe. Aici gândurile mele dupa raspunsul tau de ultima data:

Citez: „sfatul meu este să nu gândeşti că ai ultima înţelepţiune în cartea ta”. Imi pare rău dacă am lasat impresia că eu am ultima înţelepţiune. Dupa parerea mea, ultima înţelepţiune nu exista – nici Einstein, pe care îl admir foarte foarte mult, nu a avut ultima înţelepţiune (şi el a conştientizat acest lucru). Fiecare teoria este doar o încercare sa se aproprie la „adevarul”, şi dupa fiecare teoria urmeaza să vine o alta teoria, una mai buna, care se aproprie mai bine, şi mai departe... este un proces hiperbolic. Oameni de ştiinţa ştiu despre acest lucru, totuşi, fiecare teoria este importanta pentru ca ea da naştere la ceva nou (facut din bucaţi de vechituri, combinat, şi vazut dintr-un unghi diferit decât inainte), din care se dezvolta încă ceva nou. Teoria mea este doar o bucata mica – dar o bucata intr-un joc de puzzle, care leaga foarte mulţi alţi bucaţi care fac parte din imagine. Mai mult nu vreau, dar nici mai puţin!

Despre conştiinţa plantelor sau copacilor: m-am chinuit să raspund la întrebarile tau, dar subiectul este nesfarşit, atât de mult am de spus despre plantele... Vreau să dedic odată un articol întreg pe acest subiect. De aceea acum numai in scurt: am facut experimente cu conştiinţa plantelor mult in trecut, pe care am reluat recent, şi care dovedesc ca plantele (sau anume plante) au o conştiinţa foarte dezvoltata, chiar reacţionez la gânduri oamenilor sau la semnale animalelor sau celulelor dacă ei sunt destul de „emoţionat” (de exemplu: celulele de bacterie care mor din cauza apei fierbinte trimit un semnal care poate fi recepţionat de plante/copaci). Anume reacţi a plantelor seamana atât de mult reacţiile omului, de exemplu, o planta poate sa se obişnuiasca cu ceva, sau poate să înveţe ceva. Primul om care s-a ocupat cu astfel de experimente este englezul Cleve Backster, care a fost ridiculizat pentru acest lucru peste 40 de ani. Am citit cartea lui mulţi ani in urma, in copilarie. M-am mirat de ce nimeni nu ştie despre aşa ceva interesant. Acum, cred că dupa 30 de ani (!), descoper prima data numele lui şi lucrarile lui menţionat in literatura de ştiinţa populara... Backster este un expert pentru poligrafie (cel mai recunoscut in lume, un om destul de interesant, a lucrat si pentru CIA, acum are o şcoala pentru poligrafie, vezi www.backster.net), şi a facut primul experiment cu plante in 1966 (!). Am verificat multe din rezultatele lui cu aparatul meu mic şi primitiv, pe care am construit, iar acum încerc să fac rost de o aparatura sofisticata, dar e destul de greu...

Pe de alta parte, plante au un ceas biologic intern care bate foarte încet, pentru noi oameni plictisitor de încet, de aceea gândim ca plante nu comunica. Dupe teoria mea, conştiinţa plantelor se intinde peste mai multe sisteme sau dimensiuni de timp, lucru care ar fi tipic pentru o forma de conştiinţa foarte dezvoltat (explic in detaliu mai tarziu in serialul, deocamdata lipseşte baza). Dar subliniez: cu conştiinţa noastra nu prea putem să înţelegem conştiinţa plantelor, fiindca ei s-au dezvoltat intr-o linia separata decât omul/animalul şi fac altfel de experienţe. Conştiinţa se dezvolta foarte mult pe baza experienţelor. Eu personal (parerea mea, nu teoria substanţiata) cred că exista mai multe linii de dezvoltare in paralel, adica, ce este foarte dezvoltat pentru noi poate fi primitiv pentru alte fiinţe, sau invers. De aceea nu vreau să compar conştiinţa plantelor cu conştiinţa omului. Tot depinde de definiţia conştiinţei.

Cum am descoperit că copaci donez energia la om? Pur şi simplu din experienţa mea. Atinge un copac şi vezi ce s-întâmpla: parca timpul opreşte, copacul te linişteşte, te ia in braţe. Copaci au protejat oamenilor intotdeuna. Oameni s-au ascuns de duşmani in copaci, copaci dau mâncare la oameni şi animale (fructe), sunt surse de substanţe medicinale (aspirina sau acidul salicylic), produc oxigeniu... Dacă lumea materiala este un simbol a gândurilor noştri, atunci copaci simboleaza protecţie, nutriţie, linişte, şi ciclul de viaţa şi moarte şi înca o viaţa... Se poate învaţa de la simbolizm naturii. Eu nu ridiculez oameni care vorbesc cu plante, in contrar, fac şi eu, şi foarte des am impresia că plantele raspund in gânduri mei... Fantezia sau nu, astfel de exerciţiu dezvolta sensibilitate!

Cel mai interesant lucru este semnificaţia copacilor in culturi stravechi: egiptieni au vazut coroana copacilor că sediul zeiţelor Hathor şi Isis. Germani au avut un „copac de univers” (aia care face ghinde), la fel şi aboriginals din Australia. Daca traduc simbolism aboriginelor australieni in teoria mea, reuşesc suta la suta (că şi la fel cu Kahuna) - şi ajung la concluzii foarte interesant! Şi despre acest lucru o sa scriu in cartea mea.

Despre unificarea oamenilor spiritual: niciodata m-am gândit să propun o mişcare sau un grup sau – doamne fereşte! - un sistem de putere - din oamenilor care gândesc spiritual. Ma refer pur şi simplu la unificarea ideilor. Teoria mea nu provoaca, nu polarizeaza, ea pur şi simplu explica lucrurile care apar diferiti acum, dar poate fi uniti pe baza unei rama mai mare. Noua conştiinţa trebuie să se dezvolte in fiecare om insuşi, nu avem nevoie nici un lider nou, nici un profet nou, nici un sistem politic nou, nici o religie noua. Omul a facut deja toate experienţe de genul asta in istoria lui şi acum vine timpul pentru dezvoltarea conştiinţei şi preluarea responsabilitaţii fiecarui pentru tot pamântul. Acest proces a deja început (încet, încet), dupa ce am scris in trecut. Şi acest proces vreau să susţin cu gânduri si cu scrisul, nu cu acţiuni, să ajut să se unite sistemele de a gândi.

Despre populaţia pamântului care se află în continuu in creştere: dacă se dezvolta conştiinţa mai departe, atunci mi se pare logic că apar in ce in ce mai multe suflete "noi" care ajung la un nivel sa se incarneze ca oameni pe pamânt. Dar dacă alţi (care ar trebuit sa se dezvolte şi mai departe, dar nu fac) nu vor să plece... atunci se aduna.

21/09/09 00:08
Hologram

Referitor la copaci / arbori / pădure: românii ca „familie” de oameni, se trag dintr-un neam antic unic şi deosebit, cel al tracilor / traci (http://ro.wikipedia.org/wiki/Traci)... Sfinxul din Bucegi li se datorează… românii au o vorbă / proverb / învăţătură veche care spune “codrul/pădurea este frate cu românul” şi mai au o învăţătură, care spune că “fiecare om este dator în viaţă să planteze măcar un copac”… vorbele astea sunt foarte vechi, şi cred că au o încărcătură emoţională destul de puternică… dar de unde au apărut aceste vorbe şi care este adevăratul lor sens? În literatura veche românească se scrie mult despre pădure, despre oamenii de aici care erau protejaţi de pădure… atunci când erau atacaţi, oamenii acestor locuri ardeau câmpiile şi se refugiau în pădure… copacii erau respectaţi într-un fel religios… Ai scris: “Important: niciodata se incarneaza sufletul omului ca animal, planta sau altceva in lumea noastra care pare din punctul de vedere a noştri „mai puţin dezvoltat”. Şi dacă eu spun că arborii/copacii sunt vârful evoluţiei plantelor (la fel cum omul este vârful evoluţiei animalelor) şi că plantele sunt vii, adică sunt motivate şi controlate de suflete din interiorul lor, şi că fără plante nu ar fi posibilă viaţa animalelor (din punct de vedere fizic), această afirmaţie a mea îţi va schimba viziunea referitoare la copaci? Conform cu teoria aceasta, sufletele copacilor ce sunt, de unde vin ele şi care este rolul lor, care este nivelul lor de energie? Ele (sufletele plantelor) fac în aşa fel încât fiinţele (sufletele animalelor, inclusiv oamenii) să poată trăi şi să poată să se dezvolte pe Terra… datorită lor trăiesc şi se dezvoltă sute de miliarde de fiinţe… şi pe lângă teoria asta, eu consider la fel ca şi tine, că arborii dau energie oamenilor / animalelor în mod voluntar (dar aş fi curios cum ai ajuns tu la această concluzie, din punct de vedere ştiinţific)… mai mult, consider că arborii (ca şi instrumente ale sufletelor), sunt mult mai puternici decât oamenii (ca instrumente ale sufletelor)… de ce nu şi-ar alege un suflet dezvoltat, eliberat de corpul uman, să se “încarneze” sub formă de copac? Aceasta este o teorie interesantă, care cred că merită a fi explorată…

Despre ce discutăm noi aici? Despre “natură în general”, nu doar despre “natura umană”. Consider că nu vom putea înţelege niciodată natura umană cu adevărat, decât dacă vom înţelege natura în întregimea ei, asta însemnând totul, de la vid, la copaci şi pietre, până la peşti, şerpi şi oameni, gheaţă şi deşert, planete şi apă, foc şi sunet, lumină şi durere, frică, iubire etc… câmpul de lucru este vast, şi trebuie să fie înţeleasă natura fiecărei componente în parte, înainte de a formula teorii de tipul “adevăr universal”… trebuie cunoscute şi înţelese şi analizate comparativ vorbele / învăţăturile tuturor “familiilor de oameni” şi găsite canalele de idei comune, care au răzbătut de-a lungul istoriei… dar nu doar atât… dacă europenii nu au “simţit” un fenomen, poate africanii l-au simţit şi l-au descris, şi acel fenomen trebuie să fie luat în considerare, chiar dacă nu se regăseşte în cărţile ştiinţifice europene (exact ceea ce descrii prin “teoria Kahuna”)… pe Terra au fost multe civilizaţii, şi mă tem că nu există izvoare scrise decât despre o mică parte din ele… izvorul civilizaţiilor de acum milioane de ani cred că îl avem chiar în interiorul nostru, în sufletele noastre… ce sunt statuile din Insula Paştelui? Nu există izvor scris, dar tu sau eu putem simţi că este vorba despre creaţiile unor oameni care au dorit să exprime în eternitate o “emoţie”… bucuria de a exista…

Referitor la frică, iubire, unde, frecvanţe şi rezonanţă, voi face câteva studii personale şi voi formula câteva concluzii personale, pe care ţi le voi expune ulterior aici…
Dacă ştii care sunt interesele unui om, nu înseamnă că ştii care sunt interesele “oamenilor”, este nevoie de mai mult de atât… Referitor la cartea ta, bazându-mă pe ceea ce ai scris până acum în “Puterea Gândului”, sunt sigur că ar putea fi o carte interesantă, dar depinde foarte mult de stilul în care ea va fi scrisă… este vorba despre modalitatea de abordare a unor probleme. Ai scris: “In viaţa reala cunosc foarte mulţi oameni care au mare interes in acest subiect, dar am observat şi un fenomen ciudat: oameni de obichei aştept soluţii gata facute şi nu prea au interes sa discute/înţelege in detaliu DE CE. Mi se pare foarte important sa explic tot ce spun, chiar dacă primesc şi idee prin canalele intuitive, dar nu le scot fara evaluare logica.” - Da, civilizaţia umană a atins acest nivel (greşit din punctul meu de vedere), în care masele nu analizează ceea ce primesc, dacă ideea are la început o frază de genul “cercetătorii britanicii spun că ….. ” sau dacă ideea le este servită într-un context pe care ei îl consideră a fi de încredere (de ex. Într-un ziar sau o carte sunt scrise anumite idei, care sunt brusc legitime şi corecte, doar pentru că sunt scrise pe suporturile respective… )… Ai scris: “Dupa parerea mea, procesul a început deja, iar oameni care încerc să cesc câmpul energiei nu vor sa se unite. Fiecare gândeşte el are ultima înţelepţiune. O să încerc cu teoria mea să pregatesc o baza pentru toate învaţaturi, o teoria care explica de toate şi care unita chiar fizica cu învaţaturile esoterici sau spirituali.” … sfatul meu este să nu gândeşti că “ai ultima înţelepciune” în cartea ta… să o scrii din suflet, şi nu bazată pe teoriile unor cercetători, să o scrii ca şi cum ai reflecta undele de care te loveşti, şi de care se lovesc zilnic milioane de oameni… sunt aceleaşi unde, dar sunt percepute altfel de către ei, prin comparaţie cu tine… cartea nu ar trebui să formuleze adevăruri universale “din punctul tău de vedere”, ci doar să unească elementele comune din diverse ştiinţe… ştiu că sună ciudat, dar eu într-un fel cred că ştiu despre ce intenţionezi să scrii în cartea ta, pentru că şi eu mă gândesc de foarte mult timp la acelaşi lucru, la a scrie o carte similară, dar trebuie să fi foarte bine pregătită, în primul rând din punct de vedere literar, pentru a scrie aşa ceva… pentru că o carte ca cea pe care vrei să o scrii, ar putea desfiinţa ideile de “religie”, “ştiinţă clasică”, “medii” şi multe alte elemente care sunt adânc înfipte în sufletul omeniri… şi o carte ca aceea trebuie să fie foarte puternică (din punct de vedere literar) şi subtilă (din punct de vedere al ideilor), pentru a rezista la obstacolele de care cu siguranţă se va lovi… adică trebuie să îi imprimi puterea sufletului tău şi a gândurilor tale, plus puterea sufletelor şi gândurilor altor oameni care ţi se aseamănă din aceste puncte de vedere… ai dreptate atunci când spui că oamenii care încearcă să îşi crească energia nu vor să fie uniţi, dar literalmente vorbeşti despre altceva… oamenii care înţeleg şi percep aceste chestiuni “nu vor” să fie uniţi, pentru că dacă s-ar uni ar fi prea vulnerabili (vezi ce se întâmplă în ziua de azi cu aşa-zişii ezoterişti care se unesc în organizaţii şi imediat sunt bombardaţi şi anihilaţi, discreditaţi public şi multe alte atacuri / ”unde negative directate” care sunt aruncate asupra lor, ca grup, până când ideea lor îşi pierde claritatea, dacă a avut vreodată aşa ceva)… oamenii despre care vorbeşti, gândesc aceleaşi probleme, dar diferit… gândirea clară este un “dar” al individualităţilor, nu al maselor… doar la nivel de individ poţi să evoluezi sufleteşte / energetic, îndeajuns de mult încât să înţelegi existenţa… în paralel, poate fi atins un nivel de energie individuală foarte ridicat… împreună, oamenii devin un “tot” care se comportă ca un singur individ, dar sunt mult mai vizibili (amprentă mult mai puternică la ciocnirea cu undele) şi vulnerabili… separat, amprenta este foarte mică, dar energia este la fel de puternică, precum ar fi uniţi… totul este să utilizeze firele Aka puţin-perceptibile în lumea concretă, pentru a forma un grup de suflete, nu un grup de corpuri…
Ai scris: “Fiecare frecvenţa reprezinta un nivel de energie. Nivelele joase reprezint emoţii negative, frica de exemplu ca cea mai dăunatoare, iar nivelele înalte reprezint emoţii pozitive, iubire ca cea mai beneficiare. Când întra doua suflete în rezonanţa pe o banda joasă, se întareşte aceasta bandă prin rezonanţa şi se leaga sufletele. Mai multe suflete care rezonez la energia joasa, formez un câmp de energia joasa, plin de frica. Acum sper să nu ma întrebi de nivelul energiei a omenirii...” – într-un fel, despre asta vroiam să discutăm… cred că totalitatea sufletelor formează un “tot”, şi când spun asta nu mă refer la energie… este mai mult de atât… să reducem totul la Terra… la început, nu au fost 6 miliarde de suflete, ci doar câteva, care s-au “încarnat” (ca să folosesc termenul tău) sub diverse forme, “omul” fiind una dintre aceste forme… mergând pe teoria că nu poate exista fiinţă (animal sau plantă) fără suflet… este un fel de suprapunere sau adaptare a teoriei darwiniste… la un moment dat, pe Terra a apărut viaţa, dar vieţuitoarele sunt doar instrumente ale sufletelor… deci la început a fost sufletul… ce este sufletul? O undă? O formă de energie? O idee? Ce este sufletul? Dorinţa de a exista? Un parazit ? Elementul fără care nu pot exista emoţii? Care este originea sufletului?
Ceea ce trebuie înţeles (aşa cum văd eu lucrurile) este că omul ca şi corp / suport nu este important, ci sufletul fiecărui corp (animal/plantă) este important, deoarece fără el, nu ar exista viaţă, emoţii, moarte, timp, spaţiu… sufletul trebuie înţeles şi analizat… corpul este doar un complex de antene, un instrument, o formă fizică de manifestare a sufletului…
Sufletele simt nevoia de înmulţire, nu corpurile… sufletele doresc o evoluţie şi o adaptare, nu corpurile… sufletele rezonează între ele, nu corpurile… şi sufletele au modalităţi de comunicare diverse, care depăşesc puterea de percepţie a corpurilor… sufletele comunică prin “Gânduri”, prin “Telepatie”, “prin fire Aka”... poţi observa formarea unor grupuri de corpuri, dar nu poţi observa formarea unor grupuri de suflete… poţi observa un sunet, dar nu poţi observa tăcerea… pentru că cei care se ocupă cu mediile sunt tot oameni (şcoliţi în universităţi bazate pe ştiinţa clasică), şi corpurile lor nu pot vedea decât ceea ce au fost designed să vadă…

19/09/09 22:08
Nina May

Sunt de acord cu aproape tot ce ai scris! Despre frica şi iubire am o teoria un pic altfel (vezi mai jos), dar dacă ma gândesc mai profund ajung la concluzie ca şi tu ai dreptate - dacă este vorba de o anume unda/frecvenţa înalta în loc de ansamblu total. Cine rezoneaza pe frecvenţa înalta este plin de iubire, cine nu, rezoneaza pe o banda mai joasa unde se gaseşte frica (sau altceva pe scala de emoţii între frica şi iubire)...

Frica (cea mai joasa energia) şi iubire (cea mai inalta energia) dupa teoria mea le vad in felul urmator: pachetul undelor vibreaza pe mai mulţi benzi suprapuşi, unii cu frecvenţe încet (acolo vibreaza şi o mare parte din materia grea) şi unii cu frecvenţe mare (acolo vibreaza lumina şi energia, şi la frecvenţe tot mai înalte, care aparţine partea sufletului înalt). Fiecare frecvenţa reprezinta un nivel de energie. Nivelele joase reprezint emoţii negative, frica de exemplu ca cea mai dăunatoare, iar nivelele înalte reprezint emoţii pozitive, iubire ca cea mai beneficiare. Când întra doua suflete în rezonanţa pe o banda joasă, se întareşte aceasta bandă prin rezonanţa şi se leaga sufletele. Mai multe suflete care rezonez la energia joasa, formez un câmp de energia joasa, plin de frica. Acum sper să nu ma întrebi de nivelul energiei a omenirii...

Un câmp plin de energia joasa atrage şi mai multe suflete cu acelaşi nivel care se incarneaza acolo, pentru ca energia lor creşte din rezonanţa cu câmpul (creşte amplitudina), chiat dacă este vorba de energia joasa (frecvenţa)! Bineînţeles, la fel se poate întâmpla şi cu energiile înalte. Cu cât mai mult scade câmpul energetic a pamântului, cu cât mai puţine suflete dezvoltate gasesc condiţile potrivite pentru a se dezvolta mai departe – şi cu cât mai mult pierd sufletele deja încarnate şi dezvoltate, şi cu cât mai greu este dezvoltarea sufletului pe pamânt. De aceea, nivelul energetic a pamântului trebuie ridicat cu mare urgenţa. Pentru acest lucru avem nevoie de o masa critica a oamenilor cu energia înalta, care trebuie să se gasesc. La început, ridicarea energiei va fi greu, fiecare suflet/om care încearca va fi un „luptator” singur sau o ciudaţenie, ridiculizat de alţi . Iar dupa un prim progres, aştept un vale mare a oamenilor care sunt deja destul de dezvoltat, dar nu au simţit energia ei în câmpul de energia joasa pana atunci. De atunci, valul creşte singura – pană când oameni cu energia foarte joasa care sunt prea indragostiţi cu viaţa materiala fara alte valori dau seama ce s-întâmpla. Atunci – vom vedea... Dupa parerea mea, procesul a început deja, iar oameni care încerc să cesc câmpul energiei nu vor sa se unite. Fiecare gândeşte el are ultima înţelepţiune. O să încerc cu teoria mea să pregatesc o baza pentru toate învaţaturi, o teoria care explica de toate şi care unita chiar fizica cu învaţaturile esoterici sau spirituali.

Ajungem la intrebarile tale:

Într-un fel, sufletele se poate fusiona. Fusiunea nucleara este o rezonanţa pe o anume banda care creeaza partea materiala a conştiinţei. Fusiunea sufletelor ar fi acelaşi lucru pe o banda mai sus care face parte din suflet. ( In acest legatura am descoperit înca o greşeala in articolul meu: la moarte, sufletul se desprinde de corp exact cum FISIONEAZA – sparge - un atom!). Dar nu aş folosi cuvintul fusiunea, pentru ca „rezultatul” nu formeaza niciun nucleu, adica, o masa adunata la un loc. Daca vorbim de rezonanţa la toate benzi a sufletului, atunci rezultatul ar fi un singur suflet mai puternic, dar tot cu corpuri separati. Dupa parerea mea aşa ceva nu exista in realitate, pentru ca in momentul in care unul observa pe altul (interacţioneaza cu altul), atunci se observa diferenţa care se amprenteaza şi in dezvoltarea sufletului. Adica, eu cred, o mica diferenţa exista intotdeuna. Dupa parerea mea, rezonanţa totala nu exista niciodata pentru ca fiecare se dezvolta mai departe (nu exista limita in sus), şi ne dezvoltam unul prin altul, nu suta la suta in paralel. Daca o mare parte din benzi au întrat in rezonanţa, atunci vorbim de rudenie sau familia sufleteasca.

Întrebarea de ce se descompune corpul iar sufletul nu, se explică foarte simplu: Când se desprinde sufletul de corpul lui, o anume banda a sufletului iese din rezonanţa cu aceeaşi banda din universul material (sau din câmp comun format de toate suflete care impart acelaşi realitate), iar întra in interferenţa negativa şi undele se anihilez. Prin acest mechanism se distruge aşa zis „firul argintiu” care leaga suflet şi corp şi pachetul undelor se imparte in doua. Partea care creeaza materie se descompune pentru ca numai exista nimic care îl încarca cu energia înalta sa-şi pastreze forma, sau ideea. Ideile vin din partea sufletească, adica, din partea care s-a desprins. Când se renaşte sufletul, mecanismul de fuziune cu materia fizica nou se deruleaza şi prin legatura formata se încarcă materie să se dezvolta forma intenţionata (bebeluşul). Da, este ca un schimb de maşini... Dar pentru ce ne trebuie maşina? Foarte simplu: fară maşina (corp) nu avem sensuri pentru lumea materiala, fară sensuri nu putem să facem experienţe in lumea materiala care creez emoţii noi. Un creier lipsit de corp, pus intr-un borcat şi ţinut in viaţa, doar aminteşte (!!) emoţii, dar nu face experienţe noi. Un suflet fară corp la fel (in lumea materiala, bineînţeles). Iar pentru ce avem nevoie de emoţii? Pentru a încarcă gânduri noştri să se realizeze pe plan material (vezi „Puterea gândului 15” care am scris şi trimis azi, poate apare luni sau marţi in ziar).Gânduri încarcate cu emoţi puternici se realizez mai repede faţa de gânduri însoţite de plictiseala. Emoţii ne da puterea de a materializa ideile. Iar lumea materiala ne reflecteaza rezultatele ca oglinda sau ca un sistem de - FEEDBACK!!! Prin acest mecanismul se dezvolta sufletul încarnat in lumea materiala.

Ce s-întâmpla în momentul de moarte? Nu se întrerupe brusc canalele energiei care s-a format înainte, pentru ca canalele exista pe banda sufletului, nu a corpului! Moartea este că un buton de pe un computer pe care se scrie RESET. Când scopul vieţii s-a îndeplinit, atunci sufletul îşi alege un alt vehicol pentru alte „aventuri”. La fel dacă viaţa a ajuns cumva intr-o cale greşita, foarte greşita, şi sufletul numai vede nicio şansa sa-şi urmarească scopul ales înainte de naştere, sau şansa sa se dezvolte altfel mai departe, atunci partea înalta a sufletului poate sa-şi alege moartea fizica (asta nu înseamna ca Ego-ul ştie sau ar fi de acord). Numai dacă un om este deosebit de îndragostit de Ego-ul lui, sau dacă lasa ceva in urma care il se pare foarte important, atunci ţine mai mult timp la identitate pe care a avut-o in viaţa. Poate sa se plimbe pe pamânt şi refuze sa creada ca este mort, sau poate apar chiar sentimente de razbunare, mai ales dacă a fost omorât. Un suflet mai dezvoltat ajunge repede la o stare de iertare şi se focalizeaza pe o noua ţinta. Din viaţa veche se preia doar sentimente neîntegrate, probleme nerezolvate (care apar in viaţa noua sub alte circumstance care permit o abordare diferit), şi esenţa din lecţii învaţate, chiar fara amintiri cum au fost învaţate. Memoria se pierde de o viaţa la alta pentru ca primim şansa să abordam o problema eşuata din viaţa trecuta cu mintea poaspata. O persoana care a murit brusc se poate renaşte in scurt timp in aceeşi familia, sau sa aşteapta câteva generaţi până când vine o şansa potrivita pentru renaştere. Renaşterea in aceeaşi familia se întâmpla foarte des, dar nu neaparat.

Despre sufletul sau conştienţa unui copac: sufletul copacului şi omului sau desparţit in dezvoltare in direcţii diferiţi. Lumea reala cum il percepe copacul, de aceea, arata altfel decât lumea noastra. Ce vedem noi ca copac este doar partea realitaţii lui, care rezoneaza cu lumea noastra pe care noi creeam prin gând (conştiinţa, suflet şi gând fiind facut din aceeaşi „substanţa”) – şi invers. Restul copacului nu putem sa ne imaginam de loc, fiindca nu face parte din universul pe care avem noi acces, adica, nu înţelegem pentru ca nu rezoneaza cu nimic din partea sufletului nostru. Parca o parte a copacului se afla intr-un univers paralel. Ar fi interesant de ştiut daca un copac produce energia conştiinţei masorabil prin RNG-uri, şi in ce situaţi! Ma gândesc de un experiment cu copaci...Pentru că am observat că plante – mai ales copaci - dau energia la oameni in mod voluntar. Important: niciodata se incarneaza sufletul omului ca animal, planta sau altceva in lumea noastra care pare din punctul de vedere a noştri „mai puţin dezvoltat”.

Despre suflete de pe pamânt: nu vad nicio legatura dintre numarul oamenilor şi puterea sufletului, nu împarţim un câmp de energie ca „hrana”, dar îl producem noi! Niciodata nu se incarneaza mai multe suflete intr-un corp, chiar dacă exista cazuri de „ocupare”, care intotdeuna este nesanatos pentru ambele parţi şi trebuie desfacut. Exista şi oameni cu personalitaţi fragmentaţi (split personality), şi fiecare personalitate apare ca o entitate separat. Omul cu astfel de „boala” are tot un singur suflet, dar unul foarte confuzat, care produce complexe de gânduri contradictor, fiecare gând fiind încrcat cu aceeaşi cantitate de energia, astfel realizând doua aspecte separate, parcă doua vieţi parallele intr-un singur corp, cu doua personalitaţi (sau chiar mai multe) foarte diferiţi.. Niciodata parţile sunt conştient in acelaşi timp, conştienţa parca „lucreaza in schimburi”.

Şi mie îmi pare rău ca nu intra nimeni altceva in discuţia noastra, care ma provoaca in sensul pozitiv. Incerc sa raspund la fiecare intrebare, şi intrebarile ma ajut sa scriu cartea mea, adica, sa ştiu interesele oamenilor. In viaţa reala cunosc foarte mulţi oameni care au mare interes in acest subiect, dar am observat şi un fenomen ciudat: oameni de obichei aştept soluţii gata facute şi nu prea au interes sa discute/înţelege in detaliu DE CE. Mi se pare foarte important sa explic tot ce spun, chiar dacă primesc şi idee prin canalele intuitive, dar nu le scot fara evaluare logica. De ce? Pentru că influenţarea oamenilor fara sa le da şansa sa înţeleaga (pentru a alege be baza aceasta daca accepta idea sau nu) este o energia foarte joasa!

18/09/09 00:04
Hologram

“Un particul care nu se ciocneşte cu nimic nu este observabil pentru nimeni şi de aceea nu apare în lumea nimănui. Obiectele care nu lasă nicio semnătură, pur şi simplu, nu există.” – corect în principiu, dar ca adevăr universal, pot afirma că nu există particule/obiecte care să nu se ciocnească cu nimic, deci nu există particule/obiecte care să nu lase semnături… dar principiul este corect, particulele lovite de unde, devin observabile prin “semnătura” lor… cu cât sunt lovite de mai multe unde cu care rezonează, cu atât particulele/obiectele/sufletele pot deveni mai strălucitoare (un fel de iubire)… dacă sunt lovite de unde cu care nu rezonează, particulele/obiectele/sufletele pot deveni vizibile/observabile/influenţabile, dar nu strălucitoare (un fel de frică)…

“Cu alte cuvinte: trupul fizic este numai o bandă în mijlocul pachetului de unde din energia conştiinţei! Pe baza acestui model se poate înţelege şi ce se întâmplă la moarte: banda care leagă trupul fizic se anihilează cu banda din lumea materială - şi partea sufletului se desprinde, exact cum fuzionează un atom!” – interesant modelul, dar cred că este mai mult decât atât… corpul uman este format din trup şi spirit/suflet… atât trupul, cât şi spiritul/sufletul, îşi doresc viaţa/existenţa… trupul evoluează şi se uzează (este doar un instrument), dar spiritul/sufletul evoluează şi nu se uzează (aici este o esenţă care merită a fi explorată ideatic)… cea mai importantă parte a corpului, deci, este sufletul, care poate să nu aibă moarte, iar el are nevoie mereu de un instrument pentru a se manifesta, şi simte în permanenţă nevoia de a se manifesta… corpul (oricare ar fi el) este “antena” prin care sufletul este lovit de undele din care sufletul îşi extrage energia necesară pentru evoluţie/manifestare… moartea (naturală) este (poate) modalitatea prin care sufletul renunţă intenţionat la un instrument folosit pentru a alege un altul, nou (ca şi cum omul îşi cumpără o nouă maşină, în locul celei vechi, folosite)… dar ce se întâmplă atunci când moartea “instrumentului” apare în urma unui accident, pe care sufletul poate nu şi-l dorea? Toate canalele de rezonanţă ale sufletuli sunt întrerupte brusc? Apare sentimentul de frică? Apare dorinţa de a distruge ceea ce a cauzat accidentul?

“Ce trebuie să învaţam in viaţa pe pamânt este, să iubim necondiţionat. De aceea, sufletele se întorc şi se întîlnesc în continuu in toate vieţi, până când fiecare a înţeles prin propriu experienţa cum se greşeste, cum se ierte şi cum se iubeşte cu adevarat. Sufletele care s-a iubit intr-o viaţa trecuta, niciodata nu se pierd şi se sprijin in vieţile urmatoare intr-un fel sau altul.” – rezonez cu această teorie (care se bazează, evident, pe teoria reîncarnării)… nu ştiu dacă o susţin din frică de moarte/inexistenţă sau din iubire de viaţă/existenţă… aici poate interveni teoria mea anterioară cu diversele mesaje pe care sufletele şi le transmit unul altuia prin “timp”, sub formă de muzică/pictură sau cărţi/scriere, pentru a se regăsi şi pentru a relua legătura prin “canalele energetice” pierdute… dar o categorie aparte o reprezintă sufletele reîncarnate în alte forme de viaţă decât cea umană (plante, animale etc.)… despre ce vorbim în această situaţie? Cum regăseşte sufletul reîncarnat în “copac” un suflet iubit pierdut, care există în formă umană? Poate că sufletul “copac” a compus muzică despre copaci într-o viaţă anterioară (previziune, predictibilitatea viitorului), pe care sufletul “om” o ascultă şi rezonează şi iubeşte pădurea… şi poate când va trece pe lângă sufletul “copac”, se va opri la umbra lui, pentru a se odihni şi pentru a asculta “muzica”/freamătul codrului, şi pentru a evolua spiritual…

“Când vorbesc de iubire, nu ma refer de dragoste între barbăt şi femeia, dar orice fel de iubire între sufletele, chiar prietenie adânc sau o relaţia sufleteasca cu cineva neinrudit. (…) Pentru că dorinţele oamenilor toţi sunt la fel: să primim şi acordam iubire, să ne simţim in siguranţa, să ne bucuram, să dezvoltam şi exprimam idei noştri, să contribuim ceva de valoare pentru omenirea – să ne simţim îndeplinit din suflet.” – atunci când există 6 miliarde de suflete pe Terra (efect al FISIUNII NUCLEARE), cred că este destul de greu ca unul dintre ele să contribuie cu ceva de reală valoare pentru întreaga omenire, dar nu imposibil… totuşi, cred că nu este important ca sufletele să ajute alte suflete să evolueze, ci este important ca în primul rând să evolueze ele însele / (Ego), iar celelalte suflete, dacă sunt destul de evoluate, vor înţelege să urmeze puterea exemplului care este oferit de “sufletul evoluat” / (Ego)… cred şi susţin că există suflete (nu ideea de suflete pereche, ci cea de suflete care se iubesc/atrag/respectă reciproc/rezonează şi se atrag oricând, oriunde, oricum) care se reîntâlnesc peste “timp” sub formă de oameni/plante/animale şi rezonează ca şi “înainte”, şi înţeleg iubirea altfel decât marele “curent“ al oamenilor… în sensul că îşi oferă iubirea unul altuia necondiţionată de nici o lege umană… este dorinţa de a împărtăşi cu altineva plăcerea de a exista… pur şi simplu le place să rezoneze unul cu celălalt şi atât… dacă rezonanţa are ca efect atracţia reciprocă, atunci este posibil ca cele două suflete care se atrag să FUZIONEZE NUCLEAR (conform principiilor fizicii cuantice şi a celor privind fuziunea atomilor, conform legilor naturale)?…

“Legile umane” (cum ar fi religiile, codurile legale statale, ştiinţele impuse ca adevăruri universale, învăţăturile de la un anumit moment) sunt “încetinite de evoluţie”, în sensul că ele rămân aceleaşi (cu mici modificări la anumite momente) şi evoluează lent, în vreme ce sufletele evoluează rapid şi înţeleg tot mai mult din ceea ce este acest Univers, se înţeleg pe ele însele, şi înţeleg Universul aşa cum este, şi crează noi legi (ex: zeii “păgâni”, religia clasică, legile statale, politica modernă şi sistemul monetar)… “evoluţia” nu înseamnă praf de puşcă, bombă nucleară, experimentul Geneva, computere, lip-gloss sau maşini moderne, televizoare cu plasmă, mersul la psiholog pentru că este la modă, a asculta muzică “emo” sau “manele” pentru a deveni interesant în ochii celorlalţi, evoluţia nu înseamnă venerarea banilor, a posesiunilor materiale… evoluţia umanităţii se referă strict la evoluţia sufletelor, la înţelegerea Universului de către suflete, la înţelegerea mediului în care existăm şi care ne influenţează sau încearcă să ne influenţeze, la înţelegerea necesităţii de a crea forme ale iubirii şi de a emite iubirea, şi la înţelegerea necesităţii de a bloca orice formă de frică, de a o combate prin iubire… (o temă destul de apropiată de tema lui Iisus, care a fost folosit de unele ”medii” pentru a genera “Creştinismul”, care original a fost bun ca idee filosofică, dar ideea a fost pervertită de un Consiliu şi de alţii de-a lungul timpului, pentru a deveni un instrument de manipulare a maselor, iar apoi s-a transformat în politică şi alte “medii” de influenţă, care conduc la războaie şi în ziua de azi)
Există mult adevăr ascuns în acest fragment, care (cel puţin în teorie) defineşte Creştinismul:

“The Creed
I believe in one God, the Father almighty, maker of heaven and earth, and of all things visible and invisible.
And in one Lord, Jesus Christ, the Son of God, the only begotten, begotten of the Father before all ages: light from light, true God from true God, begotten, not made, of one essence with the Father, through whom all things were made;
Who for us men and for our salvation came down from heaven and was incarnate of the Holy Spirit and the Virgin Mary, and became man.
And he was crucified for us under Pontius Pilate, and suffered and was buried.
And on the third day He rose again according to the Scriptures; and He ascended into heaven and is seated at the right hand of the Father.
And He will come again in glory to judge the living and the dead, and His kingdom will have no end.
And in the Holy Spirit, the Lord, the giver of life, who proceeds from the Father, who with the Father and the Son is worshipped and glorified, who has spoken through the prophets.
In one, holy, catholic and apostolic Church.
I confess one baptism for the remission of sins.
I look for the resurrection of the dead, and the life of the world to come.
Amen.”

Evoluţia înseamnă dorinţa de a exista pentru dorinţa de a creea, pentru a creşte puterea sufletului, pentru a avea puterea necesară, pentru a fi un exemplu cât mai bun pentru cei care nu sunt evoluaţi încă… pentru a-i determina pe cei “slabi” să fuzioneze/rezoneze şi astfel ei înşişi să evolueze… Existenţa se rezumă la bine/iubire şi rău/frică… dacă eşti adept al vreunui grup din cauza fricii de a nu aparţine acelui grup, atunci nu evoluezi ci te supui fricii şi nu vei crea iubire, ci violenţă, chiar fără să vrei…
Legat de ceea ce am scris până acum, am o întrebare: este posibil ca sufletele care rezonează/se iubesc necondiţionat să fuzioneze, pentru a deveni un exemplu? Poate că frica generează FISIUNE iar iubirea geerează FUZIUNE pentru suflete… poate de aceea sunt 6 miliarde de suflete umane azi pe Terra (datorită fricii)… cu cât sufletele sunt mai puţine, cu atât sunt mai pternice? Cu cât sunt mai multe cu atât sunt mai slabe, sau evoluează toate în paralel?... pot mai multe suflete să fuzioneze în interiorul aceluiaşi corp petru a crea împreună iubire şi pentru a învinge frica?
Sunt multe întrebări care au nevoie de răspunsuri… îmi pare rău, totuşi, că suntem singurii de e acest site care comunică şi înţeleg aceste aspecte… nu este încurajator…

07/04/13 09:20
anonymous

e interesant site-ul dap vad ca tot vorbesti de ecuatia lui shrodinger si de mecanica cuantica. Sunt curios, ai inteles ceva din ele sau le folosesti pentru ca dau bine? Ps: eu sunt in domeniu

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5