Puterea gândului 13 – Energia conştiinţei creează realitatea noastră

Corect, corect, corect!
Dezvoltarea constintei responsabilitatii fiecauia dintre noi asupra "evolutiei" Universului, constientizarea faptului ca fiecare gand negativ, nu doar ca nu va disparea niciodata, dar are efecte incalculabile la nivelul logicii noastre, asadar, dezvoltarea acestei constinte va genera o forta "pozitiva" infailibila.
Daca suntem de acord cu asta, cum trebuie sa actionam?
Sunteti de acord cu faptul ca nivelul la care este prezentata aceasta problema aici, este unul la care are acces doar 2% din populatia alfabetizata din Romania?
Ce putem face pentru a avea un impact mai mare. Deschidere exista, vad asta in jurul meu...

Referitor la copaci / arbori / pădure: românii ca „familie” de oameni, se trag dintr-un neam antic unic şi deosebit, cel al tracilor / traci (http://ro.wikipedia.org/wiki/Traci)... Sfinxul din Bucegi li se datorează… românii au o vorbă / proverb / învăţătură veche care spune “codrul/pădurea este frate cu românul” şi mai au o învăţătură, care spune că “fiecare om este dator în viaţă să planteze măcar un copac”… vorbele astea sunt foarte vechi, şi cred că au o încărcătură emoţională destul de puternică… dar de unde au apărut aceste vorbe şi care este adevăratul lor sens? În literatura veche românească se scrie mult despre pădure, despre oamenii de aici care erau protejaţi de pădure… atunci când erau atacaţi, oamenii acestor locuri ardeau câmpiile şi se refugiau în pădure… copacii erau respectaţi într-un fel religios… Ai scris: “Important: niciodata se incarneaza sufletul omului ca animal, planta sau altceva in lumea noastra care pare din punctul de vedere a noştri „mai puţin dezvoltat”. Şi dacă eu spun că arborii/copacii sunt vârful evoluţiei plantelor (la fel cum omul este vârful evoluţiei animalelor) şi că plantele sunt vii, adică sunt motivate şi controlate de suflete din interiorul lor, şi că fără plante nu ar fi posibilă viaţa animalelor (din punct de vedere fizic), această afirmaţie a mea îţi va schimba viziunea referitoare la copaci? Conform cu teoria aceasta, sufletele copacilor ce sunt, de unde vin ele şi care este rolul lor, care este nivelul lor de energie? Ele (sufletele plantelor) fac în aşa fel încât fiinţele (sufletele animalelor, inclusiv oamenii) să poată trăi şi să poată să se dezvolte pe Terra… datorită lor trăiesc şi se dezvoltă sute de miliarde de fiinţe… şi pe lângă teoria asta, eu consider la fel ca şi tine, că arborii dau energie oamenilor / animalelor în mod voluntar (dar aş fi curios cum ai ajuns tu la această concluzie, din punct de vedere ştiinţific)… mai mult, consider că arborii (ca şi instrumente ale sufletelor), sunt mult mai puternici decât oamenii (ca instrumente ale sufletelor)… de ce nu şi-ar alege un suflet dezvoltat, eliberat de corpul uman, să se “încarneze” sub formă de copac? Aceasta este o teorie interesantă, care cred că merită a fi explorată…

Despre ce discutăm noi aici? Despre “natură în general”, nu doar despre “natura umană”. Consider că nu vom putea înţelege niciodată natura umană cu adevărat, decât dacă vom înţelege natura în întregimea ei, asta însemnând totul, de la vid, la copaci şi pietre, până la peşti, şerpi şi oameni, gheaţă şi deşert, planete şi apă, foc şi sunet, lumină şi durere, frică, iubire etc… câmpul de lucru este vast, şi trebuie să fie înţeleasă natura fiecărei componente în parte, înainte de a formula teorii de tipul “adevăr universal”… trebuie cunoscute şi înţelese şi analizate comparativ vorbele / învăţăturile tuturor “familiilor de oameni” şi găsite canalele de idei comune, care au răzbătut de-a lungul istoriei… dar nu doar atât… dacă europenii nu au “simţit” un fenomen, poate africanii l-au simţit şi l-au descris, şi acel fenomen trebuie să fie luat în considerare, chiar dacă nu se regăseşte în cărţile ştiinţifice europene (exact ceea ce descrii prin “teoria Kahuna”)… pe Terra au fost multe civilizaţii, şi mă tem că nu există izvoare scrise decât despre o mică parte din ele… izvorul civilizaţiilor de acum milioane de ani cred că îl avem chiar în interiorul nostru, în sufletele noastre… ce sunt statuile din Insula Paştelui? Nu există izvor scris, dar tu sau eu putem simţi că este vorba despre creaţiile unor oameni care au dorit să exprime în eternitate o “emoţie”… bucuria de a exista…

Referitor la frică, iubire, unde, frecvanţe şi rezonanţă, voi face câteva studii personale şi voi formula câteva concluzii personale, pe care ţi le voi expune ulterior aici…
Dacă ştii care sunt interesele unui om, nu înseamnă că ştii care sunt interesele “oamenilor”, este nevoie de mai mult de atât… Referitor la cartea ta, bazându-mă pe ceea ce ai scris până acum în “Puterea Gândului”, sunt sigur că ar putea fi o carte interesantă, dar depinde foarte mult de stilul în care ea va fi scrisă… este vorba despre modalitatea de abordare a unor probleme. Ai scris: “In viaţa reala cunosc foarte mulţi oameni care au mare interes in acest subiect, dar am observat şi un fenomen ciudat: oameni de obichei aştept soluţii gata facute şi nu prea au interes sa discute/înţelege in detaliu DE CE. Mi se pare foarte important sa explic tot ce spun, chiar dacă primesc şi idee prin canalele intuitive, dar nu le scot fara evaluare logica.” - Da, civilizaţia umană a atins acest nivel (greşit din punctul meu de vedere), în care masele nu analizează ceea ce primesc, dacă ideea are la început o frază de genul “cercetătorii britanicii spun că ….. ” sau dacă ideea le este servită într-un context pe care ei îl consideră a fi de încredere (de ex. Într-un ziar sau o carte sunt scrise anumite idei, care sunt brusc legitime şi corecte, doar pentru că sunt scrise pe suporturile respective… )… Ai scris: “Dupa parerea mea, procesul a început deja, iar oameni care încerc să cesc câmpul energiei nu vor sa se unite. Fiecare gândeşte el are ultima înţelepţiune. O să încerc cu teoria mea să pregatesc o baza pentru toate învaţaturi, o teoria care explica de toate şi care unita chiar fizica cu învaţaturile esoterici sau spirituali.” … sfatul meu este să nu gândeşti că “ai ultima înţelepciune” în cartea ta… să o scrii din suflet, şi nu bazată pe teoriile unor cercetători, să o scrii ca şi cum ai reflecta undele de care te loveşti, şi de care se lovesc zilnic milioane de oameni… sunt aceleaşi unde, dar sunt percepute altfel de către ei, prin comparaţie cu tine… cartea nu ar trebui să formuleze adevăruri universale “din punctul tău de vedere”, ci doar să unească elementele comune din diverse ştiinţe… ştiu că sună ciudat, dar eu într-un fel cred că ştiu despre ce intenţionezi să scrii în cartea ta, pentru că şi eu mă gândesc de foarte mult timp la acelaşi lucru, la a scrie o carte similară, dar trebuie să fi foarte bine pregătită, în primul rând din punct de vedere literar, pentru a scrie aşa ceva… pentru că o carte ca cea pe care vrei să o scrii, ar putea desfiinţa ideile de “religie”, “ştiinţă clasică”, “medii” şi multe alte elemente care sunt adânc înfipte în sufletul omeniri… şi o carte ca aceea trebuie să fie foarte puternică (din punct de vedere literar) şi subtilă (din punct de vedere al ideilor), pentru a rezista la obstacolele de care cu siguranţă se va lovi… adică trebuie să îi imprimi puterea sufletului tău şi a gândurilor tale, plus puterea sufletelor şi gândurilor altor oameni care ţi se aseamănă din aceste puncte de vedere… ai dreptate atunci când spui că oamenii care încearcă să îşi crească energia nu vor să fie uniţi, dar literalmente vorbeşti despre altceva… oamenii care înţeleg şi percep aceste chestiuni “nu vor” să fie uniţi, pentru că dacă s-ar uni ar fi prea vulnerabili (vezi ce se întâmplă în ziua de azi cu aşa-zişii ezoterişti care se unesc în organizaţii şi imediat sunt bombardaţi şi anihilaţi, discreditaţi public şi multe alte atacuri / ”unde negative directate” care sunt aruncate asupra lor, ca grup, până când ideea lor îşi pierde claritatea, dacă a avut vreodată aşa ceva)… oamenii despre care vorbeşti, gândesc aceleaşi probleme, dar diferit… gândirea clară este un “dar” al individualităţilor, nu al maselor… doar la nivel de individ poţi să evoluezi sufleteşte / energetic, îndeajuns de mult încât să înţelegi existenţa… în paralel, poate fi atins un nivel de energie individuală foarte ridicat… împreună, oamenii devin un “tot” care se comportă ca un singur individ, dar sunt mult mai vizibili (amprentă mult mai puternică la ciocnirea cu undele) şi vulnerabili… separat, amprenta este foarte mică, dar energia este la fel de puternică, precum ar fi uniţi… totul este să utilizeze firele Aka puţin-perceptibile în lumea concretă, pentru a forma un grup de suflete, nu un grup de corpuri…
Ai scris: “Fiecare frecvenţa reprezinta un nivel de energie. Nivelele joase reprezint emoţii negative, frica de exemplu ca cea mai dăunatoare, iar nivelele înalte reprezint emoţii pozitive, iubire ca cea mai beneficiare. Când întra doua suflete în rezonanţa pe o banda joasă, se întareşte aceasta bandă prin rezonanţa şi se leaga sufletele. Mai multe suflete care rezonez la energia joasa, formez un câmp de energia joasa, plin de frica. Acum sper să nu ma întrebi de nivelul energiei a omenirii...” – într-un fel, despre asta vroiam să discutăm… cred că totalitatea sufletelor formează un “tot”, şi când spun asta nu mă refer la energie… este mai mult de atât… să reducem totul la Terra… la început, nu au fost 6 miliarde de suflete, ci doar câteva, care s-au “încarnat” (ca să folosesc termenul tău) sub diverse forme, “omul” fiind una dintre aceste forme… mergând pe teoria că nu poate exista fiinţă (animal sau plantă) fără suflet… este un fel de suprapunere sau adaptare a teoriei darwiniste… la un moment dat, pe Terra a apărut viaţa, dar vieţuitoarele sunt doar instrumente ale sufletelor… deci la început a fost sufletul… ce este sufletul? O undă? O formă de energie? O idee? Ce este sufletul? Dorinţa de a exista? Un parazit ? Elementul fără care nu pot exista emoţii? Care este originea sufletului?
Ceea ce trebuie înţeles (aşa cum văd eu lucrurile) este că omul ca şi corp / suport nu este important, ci sufletul fiecărui corp (animal/plantă) este important, deoarece fără el, nu ar exista viaţă, emoţii, moarte, timp, spaţiu… sufletul trebuie înţeles şi analizat… corpul este doar un complex de antene, un instrument, o formă fizică de manifestare a sufletului…
Sufletele simt nevoia de înmulţire, nu corpurile… sufletele doresc o evoluţie şi o adaptare, nu corpurile… sufletele rezonează între ele, nu corpurile… şi sufletele au modalităţi de comunicare diverse, care depăşesc puterea de percepţie a corpurilor… sufletele comunică prin “Gânduri”, prin “Telepatie”, “prin fire Aka”... poţi observa formarea unor grupuri de corpuri, dar nu poţi observa formarea unor grupuri de suflete… poţi observa un sunet, dar nu poţi observa tăcerea… pentru că cei care se ocupă cu mediile sunt tot oameni (şcoliţi în universităţi bazate pe ştiinţa clasică), şi corpurile lor nu pot vedea decât ceea ce au fost designed să vadă…

“Un particul care nu se ciocneşte cu nimic nu este observabil pentru nimeni şi de aceea nu apare în lumea nimănui. Obiectele care nu lasă nicio semnătură, pur şi simplu, nu există.” – corect în principiu, dar ca adevăr universal, pot afirma că nu există particule/obiecte care să nu se ciocnească cu nimic, deci nu există particule/obiecte care să nu lase semnături… dar principiul este corect, particulele lovite de unde, devin observabile prin “semnătura” lor… cu cât sunt lovite de mai multe unde cu care rezonează, cu atât particulele/obiectele/sufletele pot deveni mai strălucitoare (un fel de iubire)… dacă sunt lovite de unde cu care nu rezonează, particulele/obiectele/sufletele pot deveni vizibile/observabile/influenţabile, dar nu strălucitoare (un fel de frică)…

“Cu alte cuvinte: trupul fizic este numai o bandă în mijlocul pachetului de unde din energia conştiinţei! Pe baza acestui model se poate înţelege şi ce se întâmplă la moarte: banda care leagă trupul fizic se anihilează cu banda din lumea materială - şi partea sufletului se desprinde, exact cum fuzionează un atom!” – interesant modelul, dar cred că este mai mult decât atât… corpul uman este format din trup şi spirit/suflet… atât trupul, cât şi spiritul/sufletul, îşi doresc viaţa/existenţa… trupul evoluează şi se uzează (este doar un instrument), dar spiritul/sufletul evoluează şi nu se uzează (aici este o esenţă care merită a fi explorată ideatic)… cea mai importantă parte a corpului, deci, este sufletul, care poate să nu aibă moarte, iar el are nevoie mereu de un instrument pentru a se manifesta, şi simte în permanenţă nevoia de a se manifesta… corpul (oricare ar fi el) este “antena” prin care sufletul este lovit de undele din care sufletul îşi extrage energia necesară pentru evoluţie/manifestare… moartea (naturală) este (poate) modalitatea prin care sufletul renunţă intenţionat la un instrument folosit pentru a alege un altul, nou (ca şi cum omul îşi cumpără o nouă maşină, în locul celei vechi, folosite)… dar ce se întâmplă atunci când moartea “instrumentului” apare în urma unui accident, pe care sufletul poate nu şi-l dorea? Toate canalele de rezonanţă ale sufletuli sunt întrerupte brusc? Apare sentimentul de frică? Apare dorinţa de a distruge ceea ce a cauzat accidentul?

“Ce trebuie să învaţam in viaţa pe pamânt este, să iubim necondiţionat. De aceea, sufletele se întorc şi se întîlnesc în continuu in toate vieţi, până când fiecare a înţeles prin propriu experienţa cum se greşeste, cum se ierte şi cum se iubeşte cu adevarat. Sufletele care s-a iubit intr-o viaţa trecuta, niciodata nu se pierd şi se sprijin in vieţile urmatoare intr-un fel sau altul.” – rezonez cu această teorie (care se bazează, evident, pe teoria reîncarnării)… nu ştiu dacă o susţin din frică de moarte/inexistenţă sau din iubire de viaţă/existenţă… aici poate interveni teoria mea anterioară cu diversele mesaje pe care sufletele şi le transmit unul altuia prin “timp”, sub formă de muzică/pictură sau cărţi/scriere, pentru a se regăsi şi pentru a relua legătura prin “canalele energetice” pierdute… dar o categorie aparte o reprezintă sufletele reîncarnate în alte forme de viaţă decât cea umană (plante, animale etc.)… despre ce vorbim în această situaţie? Cum regăseşte sufletul reîncarnat în “copac” un suflet iubit pierdut, care există în formă umană? Poate că sufletul “copac” a compus muzică despre copaci într-o viaţă anterioară (previziune, predictibilitatea viitorului), pe care sufletul “om” o ascultă şi rezonează şi iubeşte pădurea… şi poate când va trece pe lângă sufletul “copac”, se va opri la umbra lui, pentru a se odihni şi pentru a asculta “muzica”/freamătul codrului, şi pentru a evolua spiritual…

“Când vorbesc de iubire, nu ma refer de dragoste între barbăt şi femeia, dar orice fel de iubire între sufletele, chiar prietenie adânc sau o relaţia sufleteasca cu cineva neinrudit. (…) Pentru că dorinţele oamenilor toţi sunt la fel: să primim şi acordam iubire, să ne simţim in siguranţa, să ne bucuram, să dezvoltam şi exprimam idei noştri, să contribuim ceva de valoare pentru omenirea – să ne simţim îndeplinit din suflet.” – atunci când există 6 miliarde de suflete pe Terra (efect al FISIUNII NUCLEARE), cred că este destul de greu ca unul dintre ele să contribuie cu ceva de reală valoare pentru întreaga omenire, dar nu imposibil… totuşi, cred că nu este important ca sufletele să ajute alte suflete să evolueze, ci este important ca în primul rând să evolueze ele însele / (Ego), iar celelalte suflete, dacă sunt destul de evoluate, vor înţelege să urmeze puterea exemplului care este oferit de “sufletul evoluat” / (Ego)… cred şi susţin că există suflete (nu ideea de suflete pereche, ci cea de suflete care se iubesc/atrag/respectă reciproc/rezonează şi se atrag oricând, oriunde, oricum) care se reîntâlnesc peste “timp” sub formă de oameni/plante/animale şi rezonează ca şi “înainte”, şi înţeleg iubirea altfel decât marele “curent“ al oamenilor… în sensul că îşi oferă iubirea unul altuia necondiţionată de nici o lege umană… este dorinţa de a împărtăşi cu altineva plăcerea de a exista… pur şi simplu le place să rezoneze unul cu celălalt şi atât… dacă rezonanţa are ca efect atracţia reciprocă, atunci este posibil ca cele două suflete care se atrag să FUZIONEZE NUCLEAR (conform principiilor fizicii cuantice şi a celor privind fuziunea atomilor, conform legilor naturale)?…

“Legile umane” (cum ar fi religiile, codurile legale statale, ştiinţele impuse ca adevăruri universale, învăţăturile de la un anumit moment) sunt “încetinite de evoluţie”, în sensul că ele rămân aceleaşi (cu mici modificări la anumite momente) şi evoluează lent, în vreme ce sufletele evoluează rapid şi înţeleg tot mai mult din ceea ce este acest Univers, se înţeleg pe ele însele, şi înţeleg Universul aşa cum este, şi crează noi legi (ex: zeii “păgâni”, religia clasică, legile statale, politica modernă şi sistemul monetar)… “evoluţia” nu înseamnă praf de puşcă, bombă nucleară, experimentul Geneva, computere, lip-gloss sau maşini moderne, televizoare cu plasmă, mersul la psiholog pentru că este la modă, a asculta muzică “emo” sau “manele” pentru a deveni interesant în ochii celorlalţi, evoluţia nu înseamnă venerarea banilor, a posesiunilor materiale… evoluţia umanităţii se referă strict la evoluţia sufletelor, la înţelegerea Universului de către suflete, la înţelegerea mediului în care existăm şi care ne influenţează sau încearcă să ne influenţeze, la înţelegerea necesităţii de a crea forme ale iubirii şi de a emite iubirea, şi la înţelegerea necesităţii de a bloca orice formă de frică, de a o combate prin iubire… (o temă destul de apropiată de tema lui Iisus, care a fost folosit de unele ”medii” pentru a genera “Creştinismul”, care original a fost bun ca idee filosofică, dar ideea a fost pervertită de un Consiliu şi de alţii de-a lungul timpului, pentru a deveni un instrument de manipulare a maselor, iar apoi s-a transformat în politică şi alte “medii” de influenţă, care conduc la războaie şi în ziua de azi)
Există mult adevăr ascuns în acest fragment, care (cel puţin în teorie) defineşte Creştinismul:

“The Creed
I believe in one God, the Father almighty, maker of heaven and earth, and of all things visible and invisible.
And in one Lord, Jesus Christ, the Son of God, the only begotten, begotten of the Father before all ages: light from light, true God from true God, begotten, not made, of one essence with the Father, through whom all things were made;
Who for us men and for our salvation came down from heaven and was incarnate of the Holy Spirit and the Virgin Mary, and became man.
And he was crucified for us under Pontius Pilate, and suffered and was buried.
And on the third day He rose again according to the Scriptures; and He ascended into heaven and is seated at the right hand of the Father.
And He will come again in glory to judge the living and the dead, and His kingdom will have no end.
And in the Holy Spirit, the Lord, the giver of life, who proceeds from the Father, who with the Father and the Son is worshipped and glorified, who has spoken through the prophets.
In one, holy, catholic and apostolic Church.
I confess one baptism for the remission of sins.
I look for the resurrection of the dead, and the life of the world to come.
Amen.”

Evoluţia înseamnă dorinţa de a exista pentru dorinţa de a creea, pentru a creşte puterea sufletului, pentru a avea puterea necesară, pentru a fi un exemplu cât mai bun pentru cei care nu sunt evoluaţi încă… pentru a-i determina pe cei “slabi” să fuzioneze/rezoneze şi astfel ei înşişi să evolueze… Existenţa se rezumă la bine/iubire şi rău/frică… dacă eşti adept al vreunui grup din cauza fricii de a nu aparţine acelui grup, atunci nu evoluezi ci te supui fricii şi nu vei crea iubire, ci violenţă, chiar fără să vrei…
Legat de ceea ce am scris până acum, am o întrebare: este posibil ca sufletele care rezonează/se iubesc necondiţionat să fuzioneze, pentru a deveni un exemplu? Poate că frica generează FISIUNE iar iubirea geerează FUZIUNE pentru suflete… poate de aceea sunt 6 miliarde de suflete umane azi pe Terra (datorită fricii)… cu cât sufletele sunt mai puţine, cu atât sunt mai pternice? Cu cât sunt mai multe cu atât sunt mai slabe, sau evoluează toate în paralel?... pot mai multe suflete să fuzioneze în interiorul aceluiaşi corp petru a crea împreună iubire şi pentru a învinge frica?
Sunt multe întrebări care au nevoie de răspunsuri… îmi pare rău, totuşi, că suntem singurii de e acest site care comunică şi înţeleg aceste aspecte… nu este încurajator…