Reuniuni de interes, cu dezbateri, lansări şi vernisaje

Sub egida Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, a Bibliotecii Județene GeorgeCoșbuc, Asociației Societatea Scriitorilor din Bistrița-Năsăud, Reprezentanței Bistrița-Năsăud a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, Centrului Cultural LiviuRebreanu din Chiuza, Muzeului Cuibulvisurilor din Maieru și a Primăriilor din Chiuza și Maieru, în zilele de 11 și 12 iulie 2019, a avut loc o nouă ediție REBRENIANA, având ca temă Traduceri dereferință din opera lui Liviu Rebreanu; precizăm că moderatorii celor două întâlniri au fost d-nii:Andrei Moldovan, președintele Asociației Societatea Scriitorilor din Bistrița-Năsăud și Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene GeorgeCoșbuc.
În prima zi, la Centrul Cultural Liviu Rebreanu din Chiuza, dl. primar Grigore Bradea a urat un cuvânt de bun venit tuturor celor prezenți, dar s-a arătat și mâhnit că, astăzi, nu se acordă importanța cuvenită culturii. „Tineretul – a ținut să sublinieze domnia sa – are astăzi alte preocupări prioritare în viața sa, deși ar avea ce învăța atât din expoziția permanentă dedicată vieții și operei autorului lui Ion, cât și din vizionarea expozițiilor de pictură ale diverșilor artiști contemporani, organizate ocazional în acest lăcaș de cultură menit să înnobileze vizitatorii. În plus, biblioteca acestui Centru are deja un număr apreciabil de cărți din operele clasicilor români și străini, dar și din creațiile autorilor contemporani din județul nostru”. Dl. primar Grigore Bradea și-a încheiat cuvântarea cu un îndemn adresat în special tineretului pentru a trece mai des pragul acestei instituții care își așteaptă cu brațele deschise atât vizitatorii, cât și cititorii.
În continuare, s-au admirat lucrările expuse pe simezele Centrului de către pictorul Manole Ciui, originar din Chiuza, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Filiala Alba, și ale mai tânărului Alexandru Baias, aflat la întâia expoziție. În cuvântul lor, criticul literar Andrei Moldovan, profesorul universitar Ovidiu Pecican, scriitorul Adrian Țion și traducătorul Zorin Diaconescu au apreciat faptul că pictorul consacrat, Manole Ciui, l-a încurajat și îndrumat pe ucenicul său într-ale acestei arte, lucru făcut din ce în ce mai rar de către marii maeștri ai penelului. Cei doi artiști au mulțumit publicului prezent, cât și celor care au vorbit despre tablourile lor.
În partea a doua, s-a trecut direct la tema colocviului, dl. Andrei Moldovan, un rebrenolog de prestigiu din cultura românească actuală, la rândul său ucenic al celebrului editor al operei rebreniene, Niculae Gheran, a vorbit despre traducerile antume și postume din creația marelui romancier în reviste străine, antologii (cu proză scurtă în diferite limbi) și cele nouă romane ale lui Rebreanu; „în timpul vieții scriitorului, spre exemplu, au apărut șase traduceri ale lui Ion și opt traduceri din Pădurea Spânzuraților”- a ținut să adauge Andrei Moldovan -,„unul din cei mai buni traducători fiind Jean Louis Couriol, care a tălmăcit în ultimii ani șase din cele nouă romane ale lui Rebreanu, ajungându-se astăzi să fie tradus în peste 30 de limbi, prin Sumya Haruya până și în Țara Soarelui-Răsare, Japonia”. Intervențiile celor doi invitați clujeni, scriitorii Ovidiu Pecican şi Adrian Ţion, dar și cele ale bistriţenilor Menuţ Maximinian şiZorin Diaconescu au completat subiectul dezbătut în această zi, publicul asistând la o dezbatere vie, deloc plictisitoare, despre faptul că, inițial, străinii au fost interesați mai mult de folclorul românesc decât de scrierile originale, literatura noastră maturizându-se de-abia după 1900, până atunci, cititorii din alte țări se informau despre Regatul României prin consultarea cărților și hărților germane, că traducătorii trebuie să cunoască foarte bine atât limba română cât și limba în care traduc, mai cu seamă că limba română este dificilă pentru străini.
A doua zi, s-a vizitat Muzeul Cuibul visurilor din Maieru și expoziția de cărți scrise de: Andrei Moldovan, Ovidiu Pecican, Adrian Țion, Ioan Pintea, Macavei Al. Macavei, precum și articole tipărite de aceștia în diferite reviste din România, iar în amfiteatrul Muzeului Cuibulvisurilor din Maieru, s-a vorbit din noudespre traducerile operelor rebreniene, alături de cei citați mai sus, exprimându-și opiniile d-nii Icu Crăciun și Iacob Naroș. Icu Crăciun a vorbit despre lucrarea lui Nicolae N. Munteanu Literaturaromânăîn alte limbi, apărută în 1942, arătând că pătrunderea romanului românesc modern în literaturile străine s-a întâmplat în jurul anului 1930, locul întâi ocupându-l Liviu Rebreanu, prin romanele sale realiste și psihologice, în detrimentul romanelor istorice ale lui Mihail Sadoveanu sau al romanelor în care predomina specificul național, acestea din urmă fiind cerute de criticii literari din toate țările europene, dată fiind nevoia de pitoresc sau exotism a omului modern, care există și astăzi. „Rebreanu, – a ținut să adauge Icu Crăciun – în timpul vieții a fost cel mai tradus în limba italiană; astfel, au fost traduse romanele:Adam și Eva, în 1929, Ion, în 1930, Pădurea Spânzuraților, în 1930, Ciuleandra, în 1930. În limba germană a fost tipărit, în 1930, la Cernăuți, romanul PădureaSpânzuraților; în limba franceză, romanul Ciuleandra, cu titlul La danse de l’Amouret de la Mort, a fost publicat în 1929, iar Pădurea Spânzuraților în 1932; în limba engleză acest roman a apărut în 1930 cu titlul The Forest of the Hanged; același roman a apărut și în limba cehă în 1928, an în care a fost tradus și romanul Ion; în limba poloneză romanul Pădurea Spânzuraților a fost tradus în anul 1931, iar un mic fragment din Ion a apărut și într-o antologie rusă, din 1931, alcătuită de Dunăreanu și Marian”. La rândul său, dl. Iacob Naroș a prezentat o statistică foarte amănunțită a traducerilor operei rebreniene în limbi străine, din care aflăm că Liviu Rebreanu se află de mulți ani în primii zece scriitori de circulație internațională, ca atare el va fi tradus încă din timpul vieții sale. Se cunosc peste 30 de cărți traduse în vreo 17 limbi străine din Europa și America.Astăzi – a continuat Iacob Naroș - s-a trecut de 200 de apariții editoriale, în peste 35 de limbi din peste 40 de țări. Surprinzător este să avem traduceri în Egipt, Estonia, Indonezia Mongolia sau Uruguay. Romanul Ion a fost tradus de peste 35 de ori, cele mai multe fiind în limbile: engleză, germană, italiană și franceză. Amintim câteva apariții după 1942: în slovacă, 1943; în sârbo-croată, 1949; în franceză, 1946, cu titlul Jon le roumain; în franceză, în 1945, cu titlul Pământul care îmbată și recenta traducere a lui Jean Louis Couriol, după ce s-a familiarizat cu celelalte romane în ceea ce privește vocabularul. Să nu uităm și traducerea în japoneză a lui Sumya Haruya din 1985 a lui Ion, fiind premiat ca cel mai bun volum de traduceri. Romanul PădureaSpânzuraților se află pe locul al doilea cu peste 30 de traduceri în peste 20 de limbi străine. Amintim câteva traduceri după anul 1942: în spaniolă, în 1944, în portugheză, în 1945, în finlandeză, în 1946, în suedeză, în 1944, în maghiară, în 1957, în rusă, în 1958, în greacă, în 1961, în bulgară, în 1962, în slovacă,în 1965, în germană, în 1966, în spaniolă, în 1967, în arabă, în 1967. Cea mai recentă traducere aparține aceluiași Jean Louis Couriol. Romanul Răscoala a fost tradus de peste 25 de ori în câte 20 de limbi. Amintim câteva traduceri după 1942: în slovacă, 1944; în olandeză, 1944; în maghiară, 1945; în franceză, 1957; în bulgară și sârbo-croată, în 1957; în polonă și chineză, 1959; în vietnameză, 1963; în italiană, 1964; în arabă, 1966; în japoneză, 1967; în portugheză, 1969; în rusă, 1970; în turcă, 1973; în cehă, 1985, și-a încheiat dl. Iacob Naroș prelegerea.
În partea a doua, s-au lansat cărțile: Liviu Rebreanu între contemporanii săi, de Icu Crăciun și Liviu Rebreanu și proza scurtă, de Iacob Naroș, ambele publicate la prestigioasa editură Școala Ardeleană, din Cluj-Napoca, a d-lui Vasile George Dâncu, făcând parte dintr-un proiect editorial sub egida Bibliotecii Județene George Coșbuc și înscrise în colecția Rebreniana, coordonată de Andrei Moldovan și Ioan Pintea. Au opinat despre cărțile celor doi: Adrian Moldovan, Ovidiu Pecican, Adrian Țion, Ioan Pintea, Grigore Cotul și Macavei Al. Macavei. În final, Icu Crăciun a adăugat că, deși nu se consideră rebrenolog, a scris cartea sa pentru a-i aduce un elogiu d-lui Niculae Gheran, un ajutor neprețuit fiindu-i aparatul critic folosit de acesta la editarea operei rebreniene, dar și cărțile sale. Dl. Iacob Naroș, autor a cinci cărți despre viața și opera lui Liviu Rebreanu, a făcut, la rândul său, câteva considerații legate de cartea domniei sale: „La 100 de ani de la succesul câtorva proze scurte ale lui Rebreanu, cartea de față se vrea o încercare de reiterare a succesiunii acestora pe parcursul celor 20 de ani (1900-1920) din mai multe puncte de vedere: istoric, al genezei, al tematicii, al compoziției etc. Începuturile literare ale lui Rebreanu i-au fost marcate de intersectarea a trei zone culturale: maghiară, germană și rusă. Câteva din tipurile de motive sau teme vor trece în modelul romanesc: fata sedusă și abandonată, părinții singuri și bătrâni, fata săracă și flăcăul bogat, dominante psihologice (gelozia). Vom observa că acțiunile rudimentare ale acestor personaje se aseamănă izbitor cu cele ale personajelor de mai târziu prin aspirații, suferințe și neîmpliniri. De menționat că numărul prozelor scurte a trecut de 70, iar personajele denominate sunt în număr de 150, plus altele, numite pe baza unor ocupații, caracteristici, sex, defecte etc.”. Dl. Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene George Coșbuc, a donat muzeului măierean, muzeu ctitorit de dl. Sever Ursa, cea mai recentă traducere din opera rebreniană: Eroi senza, Gloria, în traducerea Angelei Tarantino, apărută în 2018, care cuprinde trei nuvele ce au ca temă războiul: Dansul morții, Catastrofa și Ițic Ștrul, dezertor.
Organizatorii acestui eveniment au ținut să mulțumească sponsorilor care au contribuit la buna sa desfășurare: d-lui Grigore Bradea, primarul comunei Chiuza, și d-nei Cristina Berende, patroana restaurantului Don Pepe din Maieru.

Au consemnat: Dan Dogaru și Daniel Viorel Partene