Romii din România şi holocaustul
Ziua de 20 februarie este o zi cu dublă însemnătate pentru etnia noastră. Pe data de 20 februarie 1856, aniversăm dezrobirea romilor din România, dar, totodată, comemorăm şi pe cei peste 36 de mii de romi morţi în Transnistria, deportaţi în acele locuri de regimul antonescian.
Romii nomazi au fost primii atinşi de persecuţii, prin Ordinul nr. 70S/1942 al Preşedinţiei Consiliului ordonându-se deportarea lor în Transnistria, fără nicio excepţie. Numărul şi identitatea acestora va rămâne pentru totdeauna necunoscut, nomazii neavând acte de identitate, iar o mare parte pare să fi fost executată imediat.
Din datele istorice ar putea fi vorba de 20.000 de mii de romi nomazi, din care doar 1.500 s-au mai întors în ţară. Au urmat romii sedentari, a căror evacuare a început la 12 septembrie 1942, nu înainte ca şi bunurile acestora să fie luate prin Comisiile de Romanizare. În opt zile, 30.176 de rromi sedentari au fost plasaţi în Transnistria. Romii au fost trimişi iniţial în zonele Alexandrovca (Oceanov), Karanica şi Covaliovka (Berezovca), Mancovca, Voitovca şi Stunovca (Balta).
Documente găsite după război, vorbesc de reîntoarcerea în ţară a 6.000 de copii rromi orfani. Numărul celor deportaţi este încă necunoscut, variind de la 25.000 până la 300.000 de rromi. Imediat după război, Comisia română pentru victimele Holocaustului a declarat 36.000 de morţi, dar alte estimări propun o cifră cu mult mai mare. În anii `70 ai secolului trecut, 36.000 de supravieţuitori au depus cereri de despăgubire, fără ca statul român să recunoască oficial deportarea în Transnistria. După 2007, Raportul Comisiei “Wiesel” şi crearea unui institut pentru cercetarea Holocaustului evreilor şi romilor din Romania îşi propun să aducă mai multă lumină asupra acestui cataclism al istoriei României.
În vederea comemorării romilor morţi în holocaust, Partida Romilor Pro-Europa Bistriţa-Năsăud a organizat o serie de informări la sediul partidei. Acţiuni similare au avut loc în localităţile unde este înregistrată o populaţie mare de etnici romi.Nu trebuie să uităm un lucru: afirmarea trecutului asigură continuitatea şi referenţialitatea generaţiilor următoare. Altfel, cei care îşi uită trecutul, vor fi nevoiţi să-l repete: şi victime, şi criminali.
Citiţi şi:
- De Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului, la Bistriţa un sensibil omagiu adus evreilor deportaţi
- Bistriţa a comemorat victimele Holocaustului. Să ne amintim, pentru ca umanitatea să nu-şi piardă umanitatea
- Preşedintele Radu Moldovan: Holocaustul a reprezentat poate cea mai neagră pată a istoriei Europei moderne
- Ziua Internaţională a Romilor, între tragismul Holocaustului şi exuberanţa dansului
- Bistriţa a comemorat victimele Holocaustului. Să ne amintim, pentru ca umanitatea să nu-şi piardă umanitatea
Adaugă comentariu nou