După Universitatea Harvard, comuna Telciu deţine cea mai mare suprafaţă de pădure din România. Autorităţile locale își știu „aurul verde” ce se întinde pe aproape 18.000 hectare, dar au înţeles că resursele trebuie gestionate echilibrat, durabil, iar oportunităţile oferite de alte surse de finanţare nu trebuie ratate.

„Într-adevăr, avem venituri suplimentare datorate pădurilor, iar aceasta se întâmplă prin Ocolul Silvic Telciu, regie de interes local. Avem anual, în medie, cam 1,5 milioane lei din vânzările de masă lemnoasă, asta în anii buni, pentru că au fost şi ani mai slabi.   

Anul acesta, bugetul este de circa 7 milioane lei, deci 70 miliarde lei vechi, dar nu trebuie să scăpăm din vedere că aici intră şi unităţile şcolare, care au un buget de peste 30 miliarde lei vechi, dar şi ocolul silvic.

Nu pot să vă dau o cifră exactă a sumelor atrase din fonduri europene, dar pot să vă spun că am câştigat finanţări pe toate proiectele depuse, mai ales cele mari de infrastructură”, spune edilul localităţii Telciu, Sever Mureşan.

Povestea europeană începe cu fondurile de preaderare...

Autorităţile locale telcene au înţeles de la bun început că finanţările nerambursabile nu trebuie ratate, astfel că, primul proiect din bani europeni a fost unul depus prin SAPARD, Masura 3.5. Silvicultura. Prin acest proiect de preaderare au fost modernizate o serie de sectoare de drum forestier. A fost prima experienţă de implementare a unui proiect european, iar de aici au venit şi celelalte.

„După aceea, am trecut la Măsura 322, un proiect integrat în valoare de 2,5 milioane euro. Anul trecut, am încheiat investiţiile la grădiniţă (n.n. – considerată printre cele mai frumoase din judeţ), la staţia de epurare, reţea de canalizare pe străzile principale, asfaltarea unor drumuri.

Am continuat cu implementarea unui proiect pe Măsura 125 C - "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea silviculturii". Proiectul în valoare de 1,5 milioane euro a fost finalizat anul trecut, prin reabilitarea a 14 kilometri de drumuri forestiere, dintre care 3 kilometri de asfalt şi 11 kilometri prin pietruiri cu macadam. Lucrările s-au finalizat, durează mai mult încasarea tranşelor de plată, cu termene un pic prea lungi. Cu efortul firmelor de construcţii, execuţia a fost încheiată, urmează să ne recuperăm banii şi să facem plăţile”, explică primarul Mureşan.

Este vorba despre tronsoane de drum din satul Telcişor şi de pe Valea Fiadului, în zone populate, unde drumurile forestiere s-au intersectat cu drumurile comunale sau Drumul Naţional 17C.

***

         Şi pentru că la Telciu pădurile ocupă o suprafaţă mare, la fel şi drumurile forestiere se întind pe vreo 130 kilometri, administraţia locală a încercat să atragă încă o finanţare. Primăria avea voie să depună doar un singur proiect, astfel că s-a găsit soluţia numită  Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Bichigel- Idieciu, unde Telciu este parteneră cu Zagra şi Runcu Salvei. 

Cu o finanţare de 1,5 milioane euro, au fost reabilitaţi 10,56 km de drum, din care 1,46 km asfalt în comuna Telciu pe Valea Fiezel și 9,1 km sector de drum cu macadam, între satul Bichigiu şi comuna Runcu Salvei. Proiectul a cuprins şi construcţia unui pod de Valea Fiezel, 2,8 km şanţ betonat, 1,9 km gabioane şi 49 de podeţe tubulare. 

         *** 

         Şi pe Măsura 125 C, la Telciu este în derulare un proiect privind lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor, în valoare de circa 1,5 milioane euro.

         “Noi avem vreo 24 de cursuri de apă necadastrată incluse în acest proiect. Licitaţia a fost încheiată, să vedem ce se întâmplă cu faza de proiectare. A câştigat o asociere de vreo cinci firme din judeţul nostru. După ce vom da ordinul de începere a lucrărilor, firmele vor avea la dispoziţie un an pentru execuţie”, menţionează primarul comunei de pe Valea Sălăuţei.

         Centrul de informare turistică, aproape finalizat

         Clădirea unde va funcţiona  Centrul de informare turistică din Telciu a fost finalizată, în urma unui proiect implementat prin Măsura 313 – Încurarajarea activităţilor turistice. “Am dat bun de tipar pentru pliante şi taote celelalte materiale informative. Vom promova Fiadul, zona montană, trasee din Parcul Naţional Munţii Rodnei, de fapt o zonă omogenă cu Romuli, Coşbuc, Rebrişoara cu Peştera Tăuşoare”, precizează Sever Mureşan.

         Sub acest aspect, turiştii găsesc de toate la Telciu, de la Schitul Buscatu-Telcişor, Mănăstirea Trei Ierarhi Bichigiu, traseul turistic Deumul Verde, păstrăvăriile din Fiad şi Valea Seacă, Monumentul Sfinţilor Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni, Rezervaţia naturală Tăuşoare-Zalion şi Parcul Naţional Munţii Rodeni, până la partide de vânătoare în fondurile cinegetice Bichigiu şi Telciu.

         La Telciu sunt în lucru şi două case memoriale. “Suntem în discuţii cu Nicu Predescu şi poate că anul acesta vom demara construcţia muzeului. De asemenea, la Bichigiu, pentru Atanasie Tudoran”, spune edilul comunei.

         Acesta recunoaşte clar: pentru turism ai nevoie de infrastructură!.

         “Noi trebuie să punem la punct infrastructura, ei se vor extinde. Acum avem vreo şase pensiuni, plus cabanele silvice, sunt alte trei în proiecte de unităţi de cazare”, explică primarul Mureşan.

Partenerii eleveţieni vin cu instalaţia de schi. Mai e nevoie doar de un versant, de altitudine şi infrastructură

         În anii’ 90, se înfiinţa Asociaţia Monthey-Telciu. La acea vreme, comunitatea eleveţiană din Monthey i-a ajutat pe telceni să reabiliteze reţeaua de alimentare cu apă, în parteneriat cu Consiliul Judeţean.

         “Acum ne vor susţine cu o instalaţie de schi, probabil un telescaun. Sună foarte frumos, foarte bine, dar trebuie să fim pragmatici. Noi am găsit vreo două locaţii, dar trebuie să avem altitudine, ceea ce nu prea avem. Trebuie să mergem sub Pietrosu, pe Fiad nu are sens. Ne trebuie şi o poziţie nordică, unde zăpada să stea. Ne trebuie drum, apă, reţea de electricitate.

         În zona de sub Pietrosu am găsit vreo 2-3 variante, unde ar putea fi amenajată o pârtie de vreo 2 kilometri. (…) Elveţienii vor veni în luna martie, să vadă propunerile noastre, să ieşim în teren”, precizează primarul Mureşan.

         Următoarele investiţii vizează tot accesarea de fonduri europene

         Pentru etapa a doua a Master Planului de apă şi apă uzată din Bistriţa-Năsăud, comuna Telciu are incluse investiţii în extinderea reţelei de apă şi canalizare, plus o staţie de tratare, toate însumând aproximativ 1,5 milioane euro. De asemenea, au fost întocmite studii pentru modernizarea drumurilor comunale, reabilitarea căminului cultural, amenajarea unui spaţiu de joacă pentru copii.

         “La Telciu, ne interesează infrastructura, drumuri, canalizare. Asta îi doare pe oameni. Mai avem mult de lucru în acest domeniu”, spune Sever Mureşan.

          ***  

         Prin GAL “Ţara Năsăudului” va fi reabilitată o clădire pentru after school

          Primăria Telciu a accesat şi un proiect în valoare de 100.000 euro prin Grupul de Acţiune Locală “Ţara Năsăudului”, în urma căruia va fi reabilitată o clădire cu destinaţia de after school.

         “Este o clădire care nu a mai fost folosită de pe vremea lui Ceauşescu. Noi am reparat acoperişul, pentru conservarea imobilului. La Telciu, avem un liceu cu peste 1.000 elevi, avem nevoie de spaţioi, mai ales că suntem şi pe la Tabere cu câteva săli de clasă, ca un fel de chiriaşu. Noi sperăm ca şi Taberele să ni se retrocedeze, pentru că sunt foarte multe spaţii şi am putea să facem o modificare a planului de învăţământ. Aceste spaţii nu sunt utilizate de nimeni, de câţiva ani de zile.  (…) Sperăm ca anul acesta să fie finalizată şi sala de sport, o investiţie prin CNI, care durează de prin 2007. Peste 90% din lucrări sunt gata, am şi paratrăsnetul în cutie, dar nu îl putem monta până nu preluăm clădirea”, afirmă Sever Mureşan

.............................

Citiţi ediţia print