Unde sunt târgurile de altădată? La Năsăud doar umbre de animale şi samsari

Dimineaţa de Sfîntul Ilie este una frumoasă, nici umbră de nori pe cerul albastru ca apa mării din cine ştie ce atol  australian. Cât despre carul de foc al Sfântului Ilie, acesta pare să fie departe de noi, de Năsăud, în vreun atelier de reparaţii  al raiului păzit cu străşnicie de un alt sfânt, Petru.

Pe Podirei. Aşa ştim şi noi, că aici, aici se „ţin” târgurile de animale, târguri la care ar trebui să vină gospodari din toate satele văile Someşului, Ilvelor dar şi a sătenii din Coşbuc, Telciu sau Romuli, de pe vechea vale a Sălăuţei.

Animale ba, samsari şmecheri, da

Primul cuvânt care îţi vine în minte după ce faci turul de „onoare” al târgului de animale este dezamăgire. Nimic nu mai este aşa cum a fost cândva, iar acest cândva nu e de ordinul unui veac, nu neapărat de singurătate, ci e vorba de cel mult două decenii.

20 de ani. Două decenii de împliniri măreţe! Parcau  aşa era cu deceniile astea... astea care au trecut atât de repede, de atunci de când am fost prima oară aici. Eh, ce de oameni, ce de animale, nu încăpeau pe acest spaţiu ce acum mi se pare imens.  Imens şi gol!

Privesc în jur: foarte mulţi porci, mici şi mari, sigur, la fel ca oamenii, noi şi porcii cei omnivori, viţei, cîteva vaci şi doi cai. Exact doi cai, că nici nu poate fi vorba de armăsari. „Unul” e negru şi , de fapt, este  iapă, iar celălalt e maroniu şi vreo trei sau patru inşi laţi în ceafă, îl tot laudă, doar că succesul campaniei de promovare nu are niciun rezultat, vizibil, cel puţin.

Întrebăm şi noi, pe unul, pe altul, cât costă aia, cât face purcelul, dar nimeni nu vrea să spune ceva în faţa camerei de vederi. După vreo 30 de minute de peregrinări, ne dumirim : majoritatea vânzărilor trec prin mâinile samsarilor, cei care preiau animalele de la bieţii ţărani pe un preţ şi, sigur, le vând pe un altul.  

Doar că nu prea mai au cui să le vândă!

Ăştia, samsarii ne privesc de departe. Suntem un fel de animale exotice, dar care ar fi bine să plece. Toţi sunt în vizită şi aţi ghicit... nu cumpără nimic: „ Să vedem şi noi cît e animalul”, deşi, unii dintre ei stau la bloc.

Deşi e sărbătoare, oamenii sunt puţini. Se tot învârt şi întreabă preţul. Ăştia sunt cumpărători adevăraţi, iar preţurile sunt toate, absolut toate negociabile. O vacă cu un viţel, merge între 2.800 şi chiar 2.500 de lei, o vacă grasă ajunge la 2000 de lei, un viţel frumos la 1000 de lei. Caii sunt ceva mai scumpi, 3000, 4000, 5000 de lei, depinde de vânzător, de cumpărător, de multe alte lucruri. Porcii se vând la 250 de lei bucata de purceluş, opt lei kilogramul viu la porcii mari. Nu lipsesc oile, puţine la număr cei drept, la preţuri de 400 până la 7-800 de lei bucata, deşi, ne spune un crescător din Rebrişoara, un berbec „serios” poate ajunge şi la 1.500 de lei.

Gospodăria ţărănească: pe cale de dispariţie?

Este o întrebare retorică! Ţăranii de la acest târg ne spun că animalele sunt puţine şi, vor fi şi mai puţine pentru că banii sunt tot mai puţini iar munca tot mai multă: „ Noi, ăştia mai mici, nu ne putem bate cu marii crescători şi producători de carne şi lapte. În marile ferme animalele cresc altfel, totul e mecanizat, computerizat în multe cazuri, totul e programat”, ne povesteşte unul din liderii unei Asociaţii de Creştere a Ovinelor.

În loc de concluzie

Deşi am vorbit cu foarte mulţi ţărani veniţi la târg, doar cîţiva dintre ei ne-au spus că au cunoştiinţă de sprijinul cuplat pentru ovine  ce poate fi solicitat la APIA... Ceilalţi susţineau că habar nu au su că e foarte greu de-a ajunge la banii respectivi...

La plecarea noastră din târg, unul din „vânzători” sună la cineva şi vorbeşte cu gesturi largi, gesticulând ca la ZOO...

CE ESTE SPRIJINUL CUPLAT?

Sprijinul cuplat pentru ovine (SCZ) se solicită de către fermierii activi pentru un efectiv cuprins între 150 și 500 capete de femele ovine şi/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar. Excepție fac crescătorii de ovine din localitățile din zona montană, aceştia  putând să solicite SCZ pentru un efectiv cuprins între 60 și 500 capete femele ovine şi/sau berbeci, inclusiv, pe beneficiar. Prin comparație cu ajutorul național tranzitoriu (ANT 9), care are un cuantum de 5,59 euro/cap de oaie/an, sprijinul cuplat are o valoare mult mai mare, 27,06 euro/cap de oaie/an. Cuantumul este stabilit pentru 2016.

CONDIȚII DE ELIGIBILITATE

Ca să fie eligibili la plată, fermierii care solicită SCZ trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) animalele din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare;
b) animalele din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ au vârsta de maximum 8 ani la femele, respectiv 6 ani la berbeci, la data limită de depunere a cererii unice de plată, fără penalizări;
c) efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat și înregistrat în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE) la data-limită de depunere a cererii unice de plată;
d) să dețină registrul individual al exploatației completat în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004;
e) animalele pentru care se solicită SCZ trebuie să fie menținute pe o perioadă de reținere de 100 de zile de la data- limită de depunere a cererii unice de plată, fără penalizări, în exploatația/exploatațiile cu cod ANSVSA menționată/menționate în cerere;
f) berbecii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscriși în registrul genealogic al rasei;
g) efectivul de femele ovine înscrise registrul genealogic al rasei pentru care se acordă SCZ respectă raportul de sexe de minimum un berbec înscris în registrul genealogic al aceleiași rase la 35 de femele ovine;
h) efectivul de femele ovine neînscrise într-un registru genealogic pentru care se acordă SCZ respectă raportul de sexe de minimum un berbec cu certificat de origine la 35 de femele ovine.

Solicitanții cu un efectiv mai mare de 500 de capete femele ovine și/sau berbeci beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 500 de capete femele ovine și/sau berbeci.

Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care în perioada celor 100 de zile au intrat sau au ieșit în/din exploatațiile cu cod ANSVSA deținute de același beneficiar sau în/din exploatațiile asociațiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru pășunat.