( Video) Mitropolitul Andrei şi Episcopul Macarie, cetăţeni de onoare ai comunei Spermezeu. Inaugurarea Muzeului Tradiţional al Văii Ţibleşului

Luni, la Spermezeu a fost inaugurat primul Muzeu Tradiţional de pe Valea Ţibleşului. Muzeul este deschis în casa tradiţională achiziţionată de Episcopul Macarie al Europei de Nord, fiu al Văii Ţibleşului.
Lucrările au fost binecuvântate prin prezenţa Mitropolitului Andrei şi a Episcopului Macarie, alături de un sobor de preoţi din care au făcut parte diaconi, directorul Seminarului Cluj- Liviu Vidican, părintele paroh Simion Buta, preoţi de pe Valea Ţibleşului,la deschiderea oficială fiind invitat şi preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Moldovan, subprefectul Ciprian Oprea Ceclan, directorul Arhivei de Folclor a Academiei Române Cluj-Ion Cuceu, primarul din Lunca Ilvei, Flaviu Lupşan, Maica Stareţă de la Dobric, Veronica şi oficialităţi judeţene şi locale.
„După ce Preasfinţitul Macarie, Episcopul Ortodox al Europei de Nord, a făcut rost şi a pus la punct o minunată casă tradiţională din Spermezeu – satul de naştere al Preasfinţiei Sale – într-o frumoasă şi ploioasă zi de vară târzie a avut loc inaugurarea ei. După slujba Sfeştaniei şi binecuvântarea casei ea a devenit „Casa tradiţională” din Spermezeu. Peste ani ea va mărturisi despre dragostea faţă de tradiţii şi de credinţa străbună a unor oameni minunaţi.Dumnezeu să-l binecuvânteze pe Preasfinţitul Macarie, pe consătenii săi şi toată această zonă grea de credinţă şi de tradiţii. Dacă păstrăm credinţa şi valorile tradiţionale nu ne înghite valul vremelniciei. Slavă lui Dumnezeu pentru toate”, a scris în Cartea de Onoare, Mitropolitul Andrei.
" ”Veșnicia s-a născut la sat”! Cine neagă acest lucru și nu respectă tradițiile în care au trăit strămoșii noștri, portul, credințele și valorile noastre românești își neagă originile și personalitatea de român autentic! Am trăit o mare bucurie la Spermezeu, unde fiul acestui sat frumos, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, Preasfințitul Macarie Drăgoi, a donat o casă proprietate personală în care s-a inaugurat Muzeul Tradițional al Văii Țibleșului. Este o casă tradițională în care sunt cuprinse principalele elemente de artă populară de pe Valea Țibleșului, reabilitată și cu sprijinul Consiliului Județean prin Complexul Muzeal Județean. Casa Muzeu a fost sfințită de ÎPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, iar la finalul evenimentului, un grup de copii și artiști populari locali au prezentat un spectacol de înaltă ținută, originar din Spermezeu, ”Cununa Grâului”! Felicitări Preasfințitului Macarie pentru voința de a promova autenticul și frumosul românesc, din resurse financiare proprii" a declarat preşedintele CJ Radu Moldovan.
Pentru tot ceea ce a făcut pentru promovarea satului natal, dar şi a Văii Ţibleşului, episcopul Macarie a primit titlul de cetăţean de onoare al Spermezeului. De azi, cetăţean de onoare al comunei este şi mitropolitul Andrei. Distincţiile acordate de Consiliul local au fost oferite de primarul Sorin Hognogi.
„Pentru mine este o mare bucurie să fiu în faţa dumneavoastră, alături de un sobor de preoţi, pentru a inaugura această Casă tradiţională. Mulţumim Episcopului Macarie pentru implicarea deosebită avută şi cred că a fost predată pe mâini bune, iar domnul preşedinte al Consiliului Judeţean se va implica mai mult, iar prin intermediul acestei case va fi promovată şi comuna Spermezeu. Noi nu am putut face mai mult decât să vă onorăm cu prezenţa şi să oferim ceva din puţinul din care putem şi noi, cu toată dragostea şi cu toată inima. În numele Consiliului Local, la iniţiativa primarului, avem de acordat două diplome şi o facem cu toată dragostea sufletească. De multe ori am participat împreună cu credincioşii din Spermezeu, în casa, ca să spunem aşa, Mitropolitului Andrei de la Cluj. De aceea se conferă titlul de Cetăţean de Onoare al comunei Spermezeu Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Andrei pentru aprecierea primită, pentru toate activităţile religios culturale desfăşurate în comuna Spermezeu, dar şi pentru păstrarea tradiţiilor şi promovarea lor. Cred în continuare că Înaltpresfinţitul ne va primi cu mare drag şi cu mare cinste, şi noi vom face acelaşi lucru. Îmi aduc aminte de anul 2008, când eram ales primar al comunei Spermezeu şi, la o lună după ce am primit votul cetăţenilor, Preasfinţitul Macarie era instalat Episcop al Europei de Nord. Împreună cu cetăţenii ne-am deplasat acolo pentru a fi alături de dânsul. Întotodeauna ne-a reprezentat cu cinste şi omenie şi, iată, că acum lasă o urmă spre nemurire prin acest muzeu. Mă bucur din toată inima că încă sunt oameni care se implică pentru păstrarea tradiţiilor. Voi fi mereu alături de cei care promovează tradiţiile şi mă voi implica şi eu. Se conferă titlul de Cetăţean de Onoare al comunei Spermezeu Preasfinţitului Episcop Macarie al Europei de Nord pentru promovarea localităţii Spermezeu şi a Văii Ţibleşului sub aspect religios, cultural şi spiritual în ţară şi peste hotare şi pentru efortul adus în spectrul salvării, păstrării şi transmiterii generaţiilor viitoare a zestrei tradiţionale şi de suflet a neamului românesc”, a spus, în cadrul evenimentului, primarul Sorin Hognogi.
În acest cadru, profesorul Alexandru Deneş şi artista Olimpia Deneş au gândit un moment artistic prin care să le fie repus în scenă obiceiul „Cununii grâului”.
Casa a fost dată de către Episcopul Macarie în grija Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, fiind prezent directorul Alexandru Gavrilaş, devenind de acum un reper al arhitecturii de pe Valea Ţibleşului. Este cea mai amplă şi bine pusă la punct gospodărie-muzeu din judeţul nostru şi printre cele mai frumoase din ţară.
https://www.facebook.com/1615030948747835/videos/1896359893948271/
Doctor în folclor, un etnolog recunoscut în breasla specialiştilor, episcopul Macarie Drăgoi doreşte ca astfel satul năsăudean să rămână în istorie şi prin arhitectura tradiţională. Casa este situată chiar în centrul comunei, lângă şcoală.
Episcopul Macarie Drăgoi nu este la prima casă pe care o achiziţionează, în urmă cu ceva timp cumpărând şi donând două case bătrâneşti din Spermezeu la Muzeul Etnografic din Cluj Napoca şi Muzeul Astra din Sibiu, una din centrul Spermezeului, unde şi-a petrecut cei mai frumoşi ani ai copilăriei a lui Ion Diacu şi una a străbunicilor Iustin şi Marina de pe Valea Hagii.
“Preocupările faţă de cultura tradiţională a satului meu natal au debutat în lucrarea de licenţă, de acum 17 ani, când, realizând monografia acestei așezări m-am ocupat şi de aceste aspecte de viaţă sătească: locuirea, ocupaţiile tradiţionale, portul popular şi podoabele artei populare din aceste locuri. Iar după această lucrare din anul 2000, am publicat mai puţine lucrări de etnografie, de cultură materială faţă de cele de aşa-numită cultură imaterială, mai direct spus de folclor. Dar în ultimii ani, după experienţele mele scandinave, unde am putut vedea la tot pasul cel mai viu interes faţă de păstrarea pentru viitor a celor mai diverse forme de locuire ţărănească, întruchipate exemplar în acest model european şi mondial pe care-l reprezintă Skansen-ul şi alte muzee în aer liber, am încercat să mă reapropiu şi de valorile culturii tradiţionale materiale şi, după cum vă este cunoscut, am făcut toate demersurile pentru ca în trei muzee etnografice în aer liber satul acesta şi satele de pe Văile Ţibleşului să fie reprezentate. Astfel, la cel mai vechi muzeu în aer liber, acela din Cluj, fondat de Romulus Vuia în 1928, apoi la cel al Satului, din capitală, datorat marelui sociolog Dimitrie Gusti, datând din 1936, şi la cel din Sibiu mai nou, înfiinţat de Cornel Irimie, vor putea fi văzute de vizitatori, case de la Spermezeu, alături de cele mai frumoase construcţii din toate zonele etnografice ale Ţării. Tot mai numeroase şi mai interesante sunt în țara noastră și în Europa demersurile de păstrare in situ a minunatelor case de lemn din spaţiul etnocultural, unde comunităţile locale se implică în conservarea şi studierea lor sistematică. Iată de ce gândul meu s-a îndreptat spre asemenea muzeu sătesc al comunei Spermezeu dar și al satelor de pe binecuvântatele Văi ale Țibleșului, pe care îl inaugurăm astăzi. Am adunat aici obiecte de valoare etnografică recunoscută, pe care generaţiile viitoare le vor putea admira, de a căror importanţă în viaţă aceste obiecte le vor aduce aminte peste zeci de ani. Nu le-am lăsat să fie risipite, cum n-am îngăduit să fie uitate miile de texte folclorice donate Arhivei de Folclor din Cluj a Academiei Române şi care vor constitui un corpus folcloric al Văilor Ţibleşului. Puteţi vedea aici, cumulate, exemple de produse meşteşugăreşti, unelte pe care strămoşii noştri le-au împodobit cu măestrie, pe care le-au folosit apoi în munca de zi cu zi sau în împrejurări de sărbătoare.Obiectele, asemenea textelor populare şi formulelor rituale alcătuiesc o filosofie de viaţă, o concepţie unitară despre mediul geografic, despre spaţiu şi despre timp, despre întreaga creaţie a lui Dumnezeu”,a spus episcopul Macarie.
Preasfinţia ne-a dăruit şi o monografie unicat, bine primită de specialişti, monografia Văilor Ţibleşului, teza de doctorat care cuprinde cele mai frumoase tradiţii şi obiceiuri adunate de episcop de la oamenii acestor meleaguri.