Ziua Dezrobirii Romilor, marcată la Bistriţa. Regizorul Rudy Moca: De la dezrobire către emancipare, prin creşterea stimei de sine, cu asumarea identităţii!

Pentru prima dată, la Bistriţa a fost marcată Ziua Dezrobirii Romilor, în 20 februarie împlinindu-se 164 de ani de la un moment important al istoriei noastre, care a marcat un prim pas al țării spre democrație: adoptarea Legiuirii pentru emanciparea romilor din Principatul Țării Românești, prin care era desființată robia de secole a romilor, după ce o lege similară fusese adoptată cu câteva luni înainte și în Moldova. Iniţiativa i-a aparţinut consilierului judeţean Emil Neia Lăcătuş, preşedintele Partidei Romilor Pro Europa Bistriţa-Năsăud, care a găsit sprijinul necesar la Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, prin Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, dar şi la Instituţia Prefectului.

Sala de ședințe a Palatului Administrativ a găzduit dezbaterea “Stima de sine prin asumare etnică”, moderată de Emilia Bumb, şef Serviciu CJC, la care au dat curs vicepreşedintele Consiliului Judeţean – Ioan Ţintean, subprefectul Eugen Curteanu, reprezentanţi ai serviciilor  deconcentrate, experți romi din cadrul primăriilor unde există  comunități mari de romi, consilieri locali romi, lideri ai sucursalei Partidei Romilor Pro-Europa Bistriţa-Năsăud, cadre didactice.

Invitat special a fost Rudy Moca, actor, regizor și realizator de emisiuni culturale și educative la Radio Târgu Mureș, care a evidenţiat, din capul locului, modelul de bună practică, de colaborare benefică între autorităţi publice, instituţii şi Partida Romilor.

„Mi-a plăcut întotdeauna sintagma „De la dezrobire către emancipare prin creşterea stimei de sine, cu asumarea identităţii”. Nu se referă numai la romi, pentru că atunci când te referi la entitatea umană şi mai ales la cea care a trecut prin 500 de ani prin robie, atunci trebuie să ai foarte mare grijă când vorbeşti despre libertate. Libertatea capătă alt sens decât pentru omul care a fost liber tot timpul. Mă gândesc şi la comunitatea română când a fost în iobăgie şi cât de greu i-a fost să se elibereze. (...) Romii transilvăneni nu au fost în robie decât în Munţii Apuseni. Acum se împlinesc 164 de ani de la dezrobire, semnătura şi textul dezrobirii a fost dat de către Mihail Kogălniceanu, care era prietenul romilor, căruia i s-au alăturat şi foarte mulţi intelectuali, începând cu Vasile Alecsandri şi Vasile Porojan. Textul este extrem de duios şi cu argumente emoţionale. Fiecare boier căpăta pentru o persoană zece galbeni. Dar de la câştiga libertatea până la a şti ce să faci cu ea e un drum extrem de lung, cu un parcurs sofisticat şi extrem de greoi. E ca după întâmplarea din 1989. Noi am dorit libertate. Am înţeles pe deplin ce înseamnă libertate, după 30 de ani, oare ne-am emancipat, oare nu cumva am trecut de limitele permisivităţii şi ne-am dus către libertinismul anarhic?”, a punctat Rudy Moca.

          Acesta a menţionat că romii care au reuşit în viaţă au fost consideraţi „excepţii de la regulă”, spunându-se că „nu se face primăvară cu o floare”. El a adăugat că denominarea de la ţigan la rrom nu îi face pe aceşti etnici să fie neapărat mai puternici şi că depinde de tonalitate, de educaţie, de cultură de a nu folosi în sens peiorativ acest termen. El a evidenţiat şi rolul educaţiei timpurii din familie pentru a-i accepta pe ceilalţi, adică majoritarii pe minoritari. Rudy Moca a recunoscut că inclusiv în rândul etniei există diferenţieri, moştenite de la „castele indiene”. Nu în ultimul rând, acesta a precizat că unii romi preferă să nu-şi mai declare identitatea pentru „a nu-şi pierde privilegiul de a fi privit de către celălalt ca egal al lui”. „Prin asumare, oare se cultivă stima de sine sau stigma de sine?”, a concluzionat el.

 „Mulţumesc instituţiilor care ne găzduiesc şi care ne sunt partenere. Este prima dată când încercăm să marcăm Ziua Dezrobirii Romilor. E un pas înainte, pentru că până acum avem îndrăzneala. Noi am avut şi campania civică „Vrem respect!”, prin care am ajuns în zece comunităţi mari de romi. Vrem şi trebuie să oferim respect!, a declarat Emil Neia Lăcătuş.

De altfel şi mediatorul sanitar Letiţia Stoicescu – lider al romilor de la Dumitriţa, Romulus Pop – preşedinte Partida Romilor Bistriţa şi Emil  Lăcătuş de la Lechinţa au punctat câteva aspecte referitoate la semnificaţia zilei, la necesitatea asumării identităţii.