Ce impozit îţi va lua statul dacă ai teren agricol

Agricultorii, persoane fizice, trebuie să plătească încă un rând de dări la stat, în 2013, deşi în cursul anului trecut câmpurile le-au rodit puţin, iar mulţi dintre ei şi-au permis cu greu să îşi înfiinţeze culturile de toamnă şi să cumpere îngrăşăminte.
Guvernul a impus, de la 1 februarie, impozitul pe veniturile agricole realizate, care se percepe legal de către Finanţe, în urma publicării, în Monitorul Oficial nr. 54, a Ordonanţei 8 din 2013.

Prin acest act normativ, statul a stabilit norme anuale de venit agricol, în funcţie de culturile înfiinţate de fermieri şi suprafeţele exploatate sau în funcţie de numărul şi specia animalelor din fermele zootehnice.

Din suma considerată normă de venit pe hectar, pe cap de animal sau pe familie de albine, agricultorul va trebui să dea statului un procent de 16 la sută. Sunt scutiţii fermierii mici, dar cei cu exploataţii medii şi mari nu vor scăpa de plată!

Banii trebuie daţi abia din toamnă, dar până pe 25 mai fermierii care se încadrează în normele de venit impuse de Guvern şi nu sunt scutiţi de la plată trebuie să vină la Finanţe şi să dea declaraţii cu privire la natura şi dimensiunile exploataţiilor pe care le au.

Cine nu trebuie să dea bir

Micii fermieri, care şi-au înfiinţat culturi pe suprafeţe restrânse sau cresc puţine animale de carne sau de lapte – mai degrabă pentru uzul propriu decât pentru obţinerea unui venit semnificativ - vor fi scutiţi de plata impozitului pe venitul agricol.

Mai exact, pentru culturile vegetale, nu vor fi dijmuiţi de stat, în 2013, cei care au: cel mult 2 hectare cultivate cu cereale, plante oleaginoase, cartofi, sfeclă de zahăr şi hamei pe rod.

De asemenea, fermierii care cultivă maxim un hectar de tutun, un hectar şi jumătate de livadă pe rod sau de leguminoase pentru boabe, jumătate de hectar de legume în câmp sau de vie pe rod, o treime de hectar de flori şi plante ornamentale sau 0,2 hectare de leguminoase în spaţii protejate nu vor plăti impozitul impus prin Ordonanţa 8/2013.

Scutiţi vor fi şi agricultorii care nu cresc mai mult de 100 de păsări, 50 de familii de albine, 10 oi sau capre, 6 porci şi 2 vaci sau bivoliţe.

Cât plăteşte agricultorul

În ceea ce priveşte culturile vegetale, cele mai mari biruri se pun pe cultivarea florilor pe suprafeţe extinse, iar cele mai mici, pe cereale.
Astfel, statul consideră că cine plantează flori pe mai mult de o treime de hectar va avea, în 2013, o normă de venit de 11.773 de lei, din care va trebui să dea statului 16 la sută pe unitatea de suprafaţă. La cereale, norma de venit pentru culturi mai mari de 2 hectare este de 449 lei.

Celelalte norme pentru culturi, la hectar, sunt: plante oleaginoase (458 lei), cartof (3.488 lei), sfeclă de zahăr(697 lei), tutun (1.060 lei), hamei pe rod (1.483 lei), legume în câmp (4.001 lei), legume în spaţii protejare (8.033 lei), leguminoase pentru boabe (801 lei), pomi pe rod (4.709 lei) şi vie pe rod (1.385 lei). Sunt diferite normele de venit aplicate pe cap de animal, în ferma zootehnică, sau pe familie de albine.

Cel mai mult vor plăti fermierii care au vite şi bivoliţe, iar cele mai mici impozite le vor da crescătorii de păsări. Mai exact, cine are mai mult de două vite s-a ales cu o normă de venit de 453 de lei per cap de animal, în vreme ce gospodarii cu peste 500 de păsări au o normă de 2 lei per zburătoare.

S-au stabilit şi următoare norme: 23 de lei per animal pentru fermierii care au între 10 şi 50 de oi sau capre şi 65 de lei pentru cei care au peste 50 de astfel de animale. Pentru maxim 10 porci, norma de venit pe suină este de 56 de lei, iar pentru mai mult de 10 proci, suma ajunge la 177 de lei.
Pentru un număr cuprins între 50 şi 100 de familii de albine, se consideră normă de venit suma de 70 de lei per familie, iar pentru exploataţii mai mari de atât se aplică impozitarea anuală cu 16 la sută din suma de 98 de lei per familie.

Crescătorii de păsări de curte vor plăti procentul din suma de 3 lei pentru o pasăre – dacă au între 100 şi 500 de orătănii – sau din suma de 2 lei de zburătoare dacă numărul păsărilor e mai mare de 500.

Suprafeţele sau animalele care sunt incluse în pragul neimpozabil nu vor fi puse la socoteală nici în cazul fermierilor cu exploataţii mai mari.

Cu alte cuvinte, dacă un agricultor creşte 10 vite, Guvernul consideră că fiecare animal îi va aduce 453 de lei, dar impozitul se va opri doar pentru opt vite, două fiind scutite potrivit normelor de neimpozitare.

Până când trebuie achitate datoriile

Perioada de impozitare a început cu data de 1 februarie şi se va termina la finele acestui an. Pentru 2013, normele de venit au fost stabilite de Ministerul Agriculturii, dar începând cu anul viitor, sumele vor fi stabilite la nivel de regiune de către Direcţiile Agricole, iar calendarul de plăţi s-ar putea modifica şi el.

În acest an, fiecare fermier care se încadrează în norma de venit trebuie să depună până pe 25 mai o declaraţie, la sediul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP), în care să informeze ce culturi a înfiinţat şi pe ce suprafeţe. În baza acestor date se va calcula impozitul.

Finanţele pot face şi corelarea cu datele din Registrul Agricol al primăriilor în raza cărora sunt exploataţiile agricole şi pot calcula impozitul nou introdus şi fără ca fermierul să declare ceva. În acest caz, însă, fermierilor care şi-au depus greşit declaraţia sau nu au depus-o deloc, li s-ar putea percepe penalităţi şi amenzi.

Plăţile efective ale impozitului se vor efectua din toamnă, în două tranşe.

Fermierii vor trebui să achite jumătate din suma totală datorată până pe 15 octombrie, iar diferenţa până cel mai târziu pe 15 decembrie.