Dacă eşti ardelean, şi nu numai, să vizitezi satul Tureac

Marinela Toxin

Constat că spaţiul Tureac este pe zi ce trece tot mai bine definit. Am apreciat rigoarea, modul cum lucrează intelectualii acestui loc. Oamenii simpli, la fel şi personalul didactic, au o legătură clară cu Dumnezeu şi Biserica creştină, ortodoxă.

Tradiţiile şi obiceiurile s-au păstrat nealterate. Dragostea pentru costumul popular s-a transmis din generaţie în generaţie.

Toate acţiunile şcolare au în spate mari iubitori de folclor, iar evenimentele au fost şi vor fi teme de reflecţie pentru toţi românii.

De-a lungul vremii, scriitori, jurnalişti, artişti plastici, iubitori de muzică populară au vizitat şi s-au ocupat de oamenii şi locurile nealterate ale acestui loc minunat numit Tureac.

Din textele istorice transilvănene aflăm că zona de la Prundu Bârgăului era sub jurisdicţia grănicerească militară. După desfiinţarea graniţei, unele comune ale Bârgăului din Districtul Bistriţei, în anul 1948, s-au transformat în sate, rămânând doar opt comune. Tureac, ca sat, aparţine comunei Tiha Bârgăului. Cu oameni gospodari, aşezarea prosperă. Are case arătoase, îngrijite şi fete în haine splendide, cusute cu îndemânare şi artă. Modelele diferă. Pe albul pânzei de casă se împleteşte cusătura cu mărgele colorate ori mătase multicoloră.

Copiii de la şcoală ori de la grădiniţă participă cu interes la activităţile ştiinţifice sau artistice, mai ales că oficialităţi ale mass-mediei şi din Cultură, invitaţi din judeţ, sunt preocupaţi de proiectele extradidactice. Toţi participanţii s-au îmbrăcat în straie populare pe care le-au purtat de fiecare dată cu eleganţă şi mândrie.

Poporul român cunoaşte tradiţiile şi obiceiurile ancestrale. Locuitorii din satul Tureac vorbesc în limba română folosind arhaisme şi regionalisme pe care le-au dobândit de la strămoşi.

Arta populară este folosită şi predată „prin joacă” la preşcolari şi şcolari, cu sensibilitate din partea cadrelor didactice, aceasta fiind cheia reuşitelor materializate prin proiectele culturale, dar şi etnografice, ştiinţifice care descrie sufletul omului de rând. Cuprinşi în proiectul silvic de la Tăşuleasa, elevii Şcolii din Tureac au plantat, în fiecare an, copaci, un mijloc recomandabil pentru a întreţine mediul verde şi curat. Pe tot parcursul anului şcolar, cetăţenii din Tureac, în frunte cu directorul şcolii, Radu Morariu-Ciot, au desfăşurat, cu interes şi cu pasiune, proiecte educative, ştiinţifice şi culturale. Cu bun simţ şi voie-bună, cu mic şi mare, şi-au perfecţionat stilul de educaţie dobândită prin proprie instruire şi încredere în sine. Orice activitate, indiferent de structură, a dus la dezvoltarea competenţei native. Astfel, au dispărut incompetenţa, frustrarea, tensiunea, suspiciunea şi incertitudinea.

Felicitări tuturor!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5