De ce plătesc firmele din Bistrița cele mai mari impozite pe clădirile nerezidențiale?

Cu un primar obtuz care face administrație prin interpretarea după propria-i voință a legilor țării, nu este de mirare că firmele (persoanele juridice) din Bistrița plătesc cea mai mare cotă asupra valorii impozabile a clădirilor nerezidențiale, adică 1,3%.

În timp ce codul fiscal permite autorităților deliberative (consiliilor locale) să stabilească cota de impozit/taxă pe clădiri între 0,2% și 1,3%, la Bistrița, primarul Crețu împreună cu majoritatea confortabilă formată din PSD-ALDE-PER-UDMR, taxează la maxim tocmai pe cei care își riscă propriile capitaluri pentru a face afaceri în acest oraș, pe cei care printr-un management competitiv și muncă asiduă reușesc să creeze locuri de muncă și să contribuie atât la bugetul local cât și la bugetul de stat.

În ședința Consiliului Local de ieri, 17.11.2016, grupul de consilieri locali ai PNL a propus diminuarea acestei cote la 0,5% pentru anul 2017, așa cum de fapt a propus și pentru 2016. Bineînțeles că propunerea PNL a fost respinsă de majoritatea PSD-ALDE-PER-UDMR fără nici un argument. Este cu atât mai regretabil că o astfel de propunere nu a trecut ținând cont de faptul că administrația Crețu nu este în stare să cheltuie bugetul aprobat, în fiecare an rămânând bani necheltuiți.

Atâta timp cât, la nivel național PSD-ul vine cu propuneri pentru eliminarea a 102 taxe iar la nivel local același partid (și nu numai) face ureche șută la propunerile de diminuare a unor taxe precum cea pe clădirile nerezidențiale ale persoanelor juridice, în mod evident în cazul PSD, atât la nivel național cât și la nivel local, este vorba de populism și demagogie.