Depresia, parte a crizei globale!

Ziua de 10 octombrie, este marcată de Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale. În acest an, tema pentru acest eveniment este "Depresia: o criză globală". Un studiu desfăşurat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii a atestat faptul că, depresia afectează circa 121 de milioane de persoane de pe întregul mapamond. Se estimează că anual, 3 - 15 % din populaţia generală prezintă un episod depresiv, dintre care 0,4 - 5 % sunt episoade depresive severe. În Europa, din 1000 de adulţi, 58 prezintă tulburare depresivă majoră (adică 33,4 milioane de persoane). Toate aceste cifre îngrijorătoare au făcut ca depresia să devină în acest moment una dintre cele mai studiate afecţiuni psihice cu „sanse” mari de a depasi cazurile de boli cardiovasculare!
In acest context, cunoasterea problematicii stresului este importanta atit pentru evitarea anumitor situatii cit si pentru eliminarea unor factori de risc si adoptarea unui stil de viata sanatos. Este stiut astazi ca, exista o serie de factori care actioneaza ca mediatori si moderatori ai efectelor stresului asupra sanatatii. Printre cei mai importanti (S. Tayler si L. Aspinwall), amintim: (a) trasaturi de personalitate vulnerabile la stres: susceptibilitate crescuta la stres; rigiditate , incapatinare; tendinte obsesive si fobice, pe un fond psihic anxios; impulsivitate si emotivitate pronuntate; agresivitate , inclinare spre violenta; (b)fectivitate negativa dominata de anxietate , fobie, ostilitate , depresie; (c) stil explicativ pesimist; (d) nivelul stimei de sine scazut; (e) incredere in fortele proprii redusa; (f) scop neclar in viata; (d) simtul umorului redus.
Printre factorii frenatori ai depresiei, favorabili unei stari de bine si echilibru, este important sa amintim de: disponibilitatea unui loc de munca, absenta saraciei si a somajului, timp disponibil pentru activitati preferate, bani care sa acopere nevoile cotidiene si refacerea, nivel de educatie adecvat pentru realizarea unei mobilitati socio-profesionale rezonabile, absenta altor stresori existentiali (divort, graviditate nedorita, hartuieli cotidiene, caderea sub incidenta legii penale etc.)
In stilul de viata pe care il ducem astazi, s-a strecurat insidios o forma de stres. Incercind sa detectam natura lui si modul in care ne modifica conduita, in masura in care tine de noi, de modul nostru de a gindi si a ne manifesta, putem sa ne imbunatatim stilul de viata, modul de a gindi, actionind in mod constient in favoarea sanatatii noastre.

Soc. Mirela Parker, Compartiment Promovarea Sanatatii