Dialog despre vara culturală cu prof. Gavril Ţărmure, preşedinte Societatea de Concerte Bistriţa

Rep.: Societatea de Concerte Bistriţa a obişnuit publicul din Bistriţa, dar şi din ţară şi străinătate, cu o serie de acţiuni menite să înfrumuseţeze viaţa culturală. Muzica cultă, pictura, sculptura, fotografia, cartea şi-au găsit, prin intermediul Fundaţiei Culturale Bistriţene, un rol binemeritat în peisajul artistic. Care sunt evenimentele care au marcat vara la Societatea de Concerte Bistriţa?

Gavril Ţărmure: În aceste zile, în compania razelor de soare, la Bistriţa, se desfăşoară simpozionul de pictură „Muntele, oraşul, marea” care se derulează sub sigla societăţii noastre. Pictorii Ştefan Pelmuş, Maria Pelmuş, Bogdan Pelmuş, Maria Magdalena Pelmuş, Maria Dragomirescu, Sanda Buţiu, Mirela Hogiu, Lucian Lobonţ. Maxim Dumitraş, George Moscalu conturează, în grădina Muzeului Judeţean, dar şi prin oraş, peisaje care vor rămâne în patrimoniul fundaţiei. Tabăra se derulează până pe 29 iulie, după care lucrările vor fi expuse la Galeria Lima. În această perioadă colaborăm şi la cursurile de vară pentru flaut organizate şi iniţiate de artista elveţiană de origine română, Ana Oltean-Zehnder, care are diploma de solist a Academiei de Arte din Berna. Sunt prezenţi 23 de elevi şi studenţi din ţară şi 4 docenţi coordonatori. Luni, 27 iulie, şi miercuri, 29 iulie, începând de la ora 19.00, la Sinagoga Bistriţa vor avea loc două concerte extraordinare.

Rep.: Să nu uităm de festivalul de poezie şi muzică de cameră care a făcut din Bistriţa, săptămâna trecută, Capitala culturală a literaturii şi muzicii.

G.Ţ.: Într-adevăr, Festivalul de poezie şi muzică de cameră a fost o reuşită prin participarea celor mai buni poeţi din generaţia tânără, dar şi a poeţilor din generaţia de dinainte, amintind aici pe Ion Mureşan, Adrian Popescu, Octavian Soviany. Am vrut să asociem cele două genuri ale muzicii şi literaturii, muzica de cameră şi poezia, întrucât sunt componentele cele mai expresive, delicate, complicate şi inefabile. Am avut bucuria să văd că în plină vară lectura poeţilor 2000-işti este ascultată cu entuziasm şi atenţie, aproape religioasă, de o sală de peste 200 de locuri. Această receptare din partea publicului ne dă optimism şi curaj şi, putem afirma că poezia nu este scrisă sau rostită doar ca poeţii să se audă între ei. Am beneficiat, în organizare, de colaborarea a doi oameni foarte serioşi, poeţi foarte buni, este vorba de Dan Coman şi Marin Mălaicu Honradi şi, evident, de sprijinul financiar al Consiliului Local şi al Primăriei Bistriţa. Au fost invitaţi 16 poeţi, dar şi jurnalişti şi critici literari de la aproape toate revistele de cultură din ţară. 30 de oameni au plecat încântaţi de oraşul Bistriţa şi de festival. Alături de poeţi au participat, cu recitaluri profesioniste, Maria Răducanu - voce împreună cu Pedro Negrescu- contrabas şi Sorin Terinte - pian, într-un recital de jazz memorabil, sextetul de suflători al Filarmonicii din Cluj Transilvania Brass, Dumitru Cernei- trompetă, Marius Beteag – trompetă, Lucian Marcu – corn, Ionuţ Vieru – trombon, Liviu Deac – tubă, Răzvan Rotis – percuţie. S-a prezentat fermecător concitadina noastră Anita Hartig, cea pe care, într-o perspectivă foarte apropiată, o vom asculta, probabil, doar pe discuri, deoarece se îndreaptă spre Viena. Ea a fost însoţită de pianista Iulia Suciu. De asemenea, s-a audiat un concert simfonic de muzică franceză, absolut inedit, în care, în faţa noii orchestre transilvane au evoluat marele violonist român Florin Croitoru şi excelentul muzician francez Pierre Migard, director general al Colegiului Naţional Regional Besancon. A susţinut un recital de percuţie, care ne-a înmărmurit, senzaţionalul muzician Mircea Ardelean, cel care a colaborat cu mari compozitori ai secolului XX. A fost, aşadar, ocazia unor întâlniri de o profundă spiritualitate şi de o îmbucurătoare expresivitate.

Rep.: Aveţi deja conturat un program al zilelor care vor urma?

G.Ţ.: Sigur că da şi se întinde pe parcursul întregului an. Urmează, în august, Tabăra Internaţională de Pictură, în cadrul căreia vor participa 24 de artişti din România, Ungaria, Serbia, Macedonia, Ucraina, Croaţia, Italia. Tabăra se va desfăşura la intrarea Dunării în România, artiştii urmând să locuiască la Moldova Nouă. A treia serie de pe malul Dunării urmează celor care au creat, în zona Dunării de Jos, la Partizani, în Deltă, respectiv, a Dunării de Sus, la Cetate, cu sprijinul lui Mircea Dinescu. Anul acesta, fotografii vor străbate teritoriul intrării Dunării în România. Lucrările realizate vor constitui tema expoziţiei „Trilogia Dunării” pe care intenţionăm să o itinerăm în capitalele europene dunărene, dar şi la Bucureşti şi în Bistriţa. Artiştii fotografi sunt printre cei mai bine cotaţi în România, dar şi în străinătate. Proiectul are loc între 7 şi 17 august. Între 22 august – 2 septembrie, urmează seria a doua a Simpozionului Naţional de Pictură, care se va desfăşura la Tescani, sub coordonarea lui Tudor Moraru, unul dintre artiştii de referinţă ai artei plastice româneşti. Cei 11 artişti vor oferi apoi publicului, atât la Tescani, cât şi la Galeriile Apollo ale Teatrului Naţional din Bucureşti, dar şi la Bistriţa, lucrări de excepţie.

Rep.: Aţi editat şi o serie de CD-uri bine receptate de iubitorii de muzică tradiţională, dar şi clasică sau medievală. Ce noutăţi ne pregătiţi în ac est domeniu?

G.Ţ.: Urmează CD-ul „Trio tezaur” cu cântece transilvane interpretate de Gavril Chiş – vioară, violă, voce, violonist la Filarmonica din Hamburg, Cristian Braica – contrabas şi voce, contrabasist la Orchestra Radio din Frankfurt pe Mein, Liviu Burz – violă, voce, solist al Operei de Stat din Viena. CD-ul va fi prezentat în Bistriţa, Alba Iulia, Cluj, Bucureşti, dar şi la Viena, în colaborare cu Institutul Cultural Român. De asemenea, vom imprima un disc baroccoco ce conţine piese de muzică cultă din Transilvania secolelor XVI-XVIII, dar şi piese ale unor compozitori contemporani, cu predilecţie clujeni, care au scris pentru acest tip de formaţie. Cântecele sunt imprimate de ansamblul baroc Transilvania, constituit din Erich Turk – clavecin, Zoltan Majo – flaut drept, Ştefan Nagy – flaut transversal, Ciprian Câmpeanu – violoncel.

Rep.: Cred că şi proiectele literare sunt bine conturate prin intermediul Editurii Charmides.

G.Ţ.: Apărută în anul 1996, Editura Charmides şi-a propus să editeze cărţile celor mai buni autori, indiferent de vârstă. Am avut ocazia să edităm, anul acesta, o frumoasă carte despre Bistriţa, a autoarei Gabriela Rădulescu şi să realizăm un film despre burgul medieval ca urmare a unei colaborări între regizorul şi operatorul Francisc Mraz, a consultantului ştiinţific Gabriela Rădulescu şi, cu voia dumneavoastră, a subsemnatului. Am prezentat cartea de povestiri „Vinul tânăr”, a doamnei Marilena Tutilă şi cartea de poezie al lui Cosmin Perţa, „Bătrânul, o divină comedie” scrisă in memoriam Radu Săplăcan. Lucrăm la editarea unui volum al lui Gheorghe Iova şi, în colaborare cu câţiva tineri din Bucureşti, vrem să alcătuim o colecţie de poezie ce va cuprinde autori români dintre cei mai respectaţi, cum ar fi Ion Mureşan, Ioan S. Pop, Mircea Ivănescu, dar şi o serie de autori basarabeni, amintind pe Dumitru Crudu, Mihai Vakulovski şi Alexandru Vakulovski.

Rep.: Centrul Multicultural Sinagoga Bistriţa a intrat în reparaţii exterioare. Cine vă susţine financiar în acest proiect de reabilitare.

G.Ţ.: Reparaţia interioară a Sinagogii a fost efectuată prin efort propriu, cu bani obţinuţi de la Comisia Europeană, prin programul Cultura 2000 şi de la sponsori privaţi. Am reuşit să reparăm capital acoperişul şi în momentul de faţă lucrăm la exterior. Am obţinut o sumă importantă de la un sponsor american, sumă însă insuficientă pentru a finaliza lucrările. Am convenit cu constructorul să lucrăm până la epuizarea fondurilor, făcând, în acelaşi timp, cereri de susţinere financiară către Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi autorităţile administrative locale. Am avut bucuria unei promisiuni de sprijin din partea secretarului de stat Ioan Andreica, cu acest eventual ajutor reuşind să finalizăm lucrările care, în afară de tencuieli presupun şi anumite consolidări. Sperăm că monumentul va fi salvat de la igrasie şi va intra în strălucirea lui semeaţă pe care o avea acum 150 de ani, când a fost construit. Am preluat Sinagoga printr-un contract de comodat, salvând-o de la ruină, transformând sala mare într-o extraordinară sală de concerte, iar la balcon am organizat o cochetă galerie de artă.

Rep.: Suntem convinşi că implicându-vă într-o serie de proiecte culturale, viaţa personală este pe locul al doilea. Totuşi, în scurtele momente de răgaz, cum vă destindeţi?

G.Ţ.: Am reuşit, de curând, să plec împreună cu familia la Sulina, unde am avut ocazia, în calitate de gurmand convins, să mănânc peşte. Mă reconfortează plimbările prin oraş cu fetiţa şi soţia. Îmi încarc „bateriile” de câte ori ajung acasă la părinţii mei, la Căian, însă aceste vizite sunt din ce în ce mai rare.