Feştanie la Muzeul etnografic al comunei Rebrişoara

După luni de reabilitare şi extindere a spaţiului destinat Muzeului etnografic al satului, spaţiu oferit de Primăria comunei (primar – Nicolae Bodiu, viceprimar Leon Morar), d-l prof. instr. Leon Catarig – vicepreşedinte al Astrei locale, consilier local şi organizatorul acestui muzeu a reuşit, cu eforturi susţinute, să dea o destinaţie utilă fiecărui spaţiu din cele patru cameri, pline astăzi cu obiecte recuperate de la cetăţenii satului sau din colecţia fostului Muzeu realizat prin anii 1960-1970. Printre cei care au trudit ani de zile la realizarea acestui Muzeu s-au numărat profesorii Vasile Ţărmure, Aurel Flămând, Ioan Cutova, Nicolae Istrate, iar mai târziu – Ioan Mititean şi Macedon Ilovan, spaţiul destinat acestuia fiind Şcoala veche sau Căminul Cultural. La “revoluţie” şi mai ales în primii ani de după aceasta, Muzeul a suferit mult prin înstrăinarea multor piese, în special icoane pe sticlă, obiecte care au intrat în diferite colecţii particulare, fie în ţară, fie peste graniţă. Aşa cum a fost prăduită ţara în ultimii douăzeci de ani, fără ca cineva să plătească pentru răul făcut naţiunii române, tot aşa au fost prăduite numeroase muzee din ţară, inclusiv cel din Rebrişoara, fără ca cineva să dea socoteală pentru acest rău pricinuit unei comunităţi.

A vorbi despre importanţa unui muzeu înseamnă astăzi a forţa uşi deschise, pentru că oricine poate realiza importanţa unei colecţii muzeale, a unor exponate sau a fiecărui obiect în parte. Un Muzeu îţi confirmă întotdeauna autenticitatea, vechimea, continuitatea existenţială, locul pe care-l ocupi între popoarele lumii, un Muzeu este Cartea de vizită a comunităţii care se străduieşte să-l aibe. De aceea edilii rebrişoreni, consilierii locali, cadrele didactice din comună se pot felicita că l-au înţeles şi l-au sprijinit pe distinsul şi actualul custode al Muzeului, prof. instr. Leon Catarig, demonstrând prin aceasta că suntem europeni atât prin obiceiuri şi tradiţii, cât şi prin patrimoniul culturii populare colectat şi valorificat sub forma unui Muzeu etnografic sătesc, realizat ca un obiectiv astrist valoros, dedicat împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA (1861-2011).

În prezenţa astriştilor invitaţi, preotul Nicolae Hoha – preşedintele Astrei locale şi diacul Nicolae Buzilă realizează feştania care consfinţea existenţa unui spaţiu stabil pentru acest Muzeu, un spaţiu potrivit pentru acest scop, cu atât mai mult cu cât i se dă o destinaţie istorică celei mai vechi clădiri din localitate, fosta Şcoală comunală, care, renovată şi dotată corespunzător, se poate constitui într-un modern spaţiu pentru Muzeul etnografic al comunei Rebrişoara.

Discuţiile au continuat la Căminul Cultural, unde Leon Catarig aduce mulţumiri tuturor celor care l-au susţinut în demersul său, celor care i-au oferit mobilier, exponate, cărţi vechi şi mai ales sprijin în aranjarea obiectelor achiziţionate. D-na Lucreţia Mititean îşi laudă pe foştii elevi – primarul Nicolae Bodiu, consilierul Viorel Clapău care susţin ideea Muzeului, dar mai ales pe inimosul organizator Leon Catarig, fără de care Muzeul n-ar exista. Prof. Leon Muti apreciază laudativ munca deosebită prestată de custodele actual, organizarea realistă a spaţiilor şi a exponatelor, dar că sala blocată cu anumite materiale străine ar putea fi transformată într-o veritabilă “casă rebrişoreană”. Familia prof. Romulus şi Valeria Berceni îl felicită pe organizatorul Muzeului, mai ales că a dat o replică concretă celor care i s-au împotrivit sau l-au invidiat. Îl îndeamnă să-şi continue şi să-şi finalizeze activitatea, chiar dacă un Muzeu etnografic nu se termină niciodată, nici de aranjat şi nici de dotat. Prof. Ioan Seni se bucură că autorităţile locale au găsit un spaţiu potrivit pentru acest Muzeu, că există şanse de extindere a spaţiului pentru ca în final Muzeul satului să fie cât mai reprezentativ, un adevărat punct turistic care să atragă, alături de Biserica veche şi Peştera de la Tăuşoare, cât mai mulţi vizitatori. Atât primarul Nicolae Bodiu, cât şi viceprimarul Leon Morar recunosc efortul total al d-lui Catarig în realizarea Muzeului, regretă că nu l-au sprijinit mai mult şi-l felicită pentru reuşită, chiar dacă uneori, chiar în Consiliul Local unii i se împotriveau, tocmai cei ce nu pricep încă rolul unui astfel de obiectiv istorico-turistic. Medicul Gh. Tr. Dascăl apreciază întreaga activitate a D-lui Catarig, atât cea de organizator al Muzeului sătesc, cât şi de organizator a numeroase acţiuni astriste precum dezvelirea a mai multor plăci comemorative, a bustului Decebal, organizarea de sesiuni ştiinţifice precum şi prezenţa sa la acţiuni astriste organizate la nivel de despărţământ sau pe plan naţional.

La acţiunea prezentă au mai participat şi consilierii Călin Ciuta, Viorel Clapău, Vasile Mureşan, dir. adj. al Şcolii – prof. Vasile Rusu, prof. Leon Buzilă, Marian Roş, Nicolae Scurtu secretarul Şcolii – d-na Maria Rusu ş.a. Ajutat de d-nii primar Nicolae Bodiu şi consilier Viorel Clapău, d-l Catarig o oferit invitaţilor produse de sezon care să mai îmblânzească cu ceva frigul de februarie...

Olga Lucuţa şi Ioan Seni, Năsăud