Guvernul taie 25% din posturile instituțiilor prefectului: La Prefectură, deficitul de personal pune deja presiune pe activitate

Mie, 02/25/2026 - 13:54

View the full image

Guvernul a aprobat, în ședința de marți, Ordonanța de urgență privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Măsurile incluse în ordonanța de urgență adoptată de Guvern au în vedere soluții pentru reducerea cheltuielilor la nivelul administrației publice, precum și de descentralizare pentru autoritățile publice locale și sustenabilitate financiară a acestora, se arată în comunicatul Guvernului.

“Începând cu intrarea în vigoare a OUG, numărul total de posturi din instituțiile prefectului se reduce cu 25%. Reorganizarea se finalizează până cel târziu la data de 1 iulie 2026. Reducerea cheltuielilor de personal cu 10% centralizat pe ordonator principal de credite nu se aplică instituțiilor prefectului”, se menționează în comunicat.

La Instituție Prefectului Bistrița-Năsăud, se lucrează deja cu deficit de personal. Practic, din cele 46 de posturi aprobate, sunt ocupate 38, dar două persoane au contractele suspendate pe motiv de sănătate (boală) și pentru creșterea copilului.

“Interesul nostru este să aducem colegi în cadrul celor două servicii, de asemenea și în cadru Instituției Prefectului, la aparatul propriu. De ce? În cadrul Serviciul juridic, funcționăm în acest moment cu șase juriști și un jurist la Fond funciar. Urmează o întânire cu Direcția Generală care se ocupă de instituțiile prefectului de la Ministerul Afacerilor Interne, reducerile se referă la ordonatorul principal de credite și se va face o analiză a gradului de ocupare a instituției prefectului din fiecare județ. S-ar putea ca unele instituții ale prefectului să aibă un grad de ocupare mai mare și atunci reducerile la nivelul Instituției Prefectului Bistrița-Năsăud să nu fie la nivelul propus în ordonanță, să fie mai mic. (...) Organigramele vor fi propuse de la minister, urmând ca instituțiile prefectului să urmărească ducerea la îndeplinire a acestor organigrame. Dacă o să putem sau nu, e obligatoriu. Ce ni se transmite, asta vom aplica. Oricum activitatea Instituției Prefectului este afectată și în momentul de față, avem foarte multe posturi vacante”, a explicat prefectul Teofil Cioarbă.

***

De aceste reduceri nu sunt vizate Serviciile de Pașapoarte sau Pemise și Înmatriculări, care fac parte din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”.

Comentarii

26/02/26 16:42

Iuliu

„Unde-i lege, nu-i tocmeală”. O analiză recentă privind contribuția județelor la produsul intern brut (PIB-ul României) , demonstrează că din totalul de 41 de județe + municipiul București, un număr de 32 se situează sub pragul de 2% din PIB, iar 10 dintre acestea coboară chiar sub 1%, fiind considerate nule din punct de vedere economic:
(Vezi: https://www.profit.ro/stiri/economie/judete-nule-in-romania-harta-pib-20...)
Aceasta este încă o dovadă că avem o structură economică puternic polarizată la nivel național, ceea ce demonstrează necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://www.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganiza...)
Printre judetele “nule” se numără inclusiv județul Bistrița-Năsăud, cu o contributie de numai 0,98% la PIB-ul României.
Dacă s-ar face reorganizarea administrativ-teritorială județul Bistrița-Năsăud ar face parte din regiunea Nord-Vest alături de județele Bihor, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Astfel, PIB-ul cumulat al celor 6 județe componente ar determina contribuția regiunii Nord-Vest la PIB-ul României cu 12,46% , printre cele mai ridicate după municipiul București. La nivel teritorial situația s-ar echilibra și în cazul contributiei celorlalte regiuni de dezvoltare la PIB-ul României.
Pe de altă parte, Curtea de Conturi a României a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici1 reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024.
Potrivit raportului, unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv.
(Vezi: https://www.curteadeconturi.ro/comunicare/comunicate-de-presa/audit-al-p...)
Asadar, chiar si pe legea actuală , reforma administratiei locale ar trebui să înceapă de la comasarea acelor comune care nu respectă criteriul numărului de locuitori şi intrarea lor în legalitate.