HIV, un virus de neignorat!

          Virusul imunodeficienței umane (HIV) vizează sistemul imunitar și slăbește apărarea organismului împotriva multor infecții și a unor tipuri de cancer pe care persoanele cu sistem imunitar sănătos le pot combate. Pe măsură ce virusul distruge și afectează funcția celulelor imune, persoanele infectate devin treptat imunodeficiente.

          Funcția imună este de obicei măsurată prin numărul de celule CD4. Cea mai avansată etapă a infecției cu HIV este sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA), care poate dura mulți ani până se instalează dacă nu este tratat, în funcție de individ. SIDA se definește prin dezvoltarea anumitor tipuri de cancer, infecții sau alte manifestări clinice grave pe termen lung.

        Simptomele infecției HIV variază în funcție de stadiu. Deși persoanele care trăiesc cu HIV tind să fie foarte infecțioase în primele câteva luni după infectare, mulți nu știu despre starea lor până în etapele tardive.

      În primele câteva săptămâni după infecția inițială, oamenii pot să nu prezinte simptome sau prezintă o boală asemănătoare gripei, inclusiv febră, cefalee, erupții cutanate sau durere în gât. Pe măsură ce infecția slăbește sistemul imunitar, bolnavii pot prezenta alte semne și simptome, cum ar fi inflamație a ganglionilor limfatici, pierdere în greutate, febră, diaree și tuse. Fără tratament, aceștia ar putea evolua spreboli grave, cum sunt tuberculoza (TB), meningita criptococică, infecții bacteriene severe și cancere (limfoame și sarcom Kaposi).

     HIV poate fi transmis prin schimbul de fluide corporale de la persoane infectate: sânge, lapte matern, spermă și secreții vaginale. HIV poate fi transmis și de la mamă la copil în timpul sarcinii și al nașterii.

       Infecția nu se produce prin contactul obișnuit de zi cu zi, cum ar fi sărutul, îmbrățișarea, strângerea mâinii sau utilizarea în comun a obiectelor personale, a mâncării sau a apei.

Este important de reținut că persoanele cu HIV care urmează terapie antiretrovirală (ART) și sunt suprimate viral nu transmit HIV partenerilor lor sexuali. Accesul timpuriu la ART și sprijinul pentru a continua tratamentul sunt esențiale nu numai pentru a îmbunătăți sănătatea persoanelor cu HIV, ci și pentru a preveni transmiterea HIV.

    Infecția HIV poate fi diagnosticată prin teste rapide de diagnostic care oferă rezultate în aceeași zi. Acest lucru facilitează foarte mult diagnosticul precoce și legătura cu tratamentul și îngrijirea. Oamenii pot folosi, de asemenea, autotestele HIV pentru a se testa singuri. Cu toate acestea, niciun test unic nu poate oferi un diagnostic complet al HIV; sunt necesare teste de confirmare, efectuate de personal sanitar sau comunitar calificat și instruit într-un centru comunitar sau o clinică.

Infecția cu HIV poate fi detectată cu o mare acuratețe folosind teste precalificate OMS în cadrul unei strategii de testare aprobate la nivel național.

     Persoanele pot reduce riscul infecției cu HIV prin limitarea expunerii la factorii de risc. Abordările cheie pentru prevenirea infecției cu HIV, care sunt adesea utilizate în combinație, includ: utilizarea prezervativului masculin și feminin; testarea și consilierea pentru HIV și BTS; testarea și consilierea pentru legătura cu îngrijirea tuberculozei (TB); circumcizia medicală masculină voluntară; utilizarea medicamentelor antiretrovirale (ARV) pentru prevenire; reducerea daunelor pentru persoanele care își injectează și consumă droguri;  eliminarea transmiterii HIV de la mamă la copil.

      Infecția cu HIV poate fi gestionată prin regimuri de tratament compuse dintr-o combinație de trei sau mai multe medicamente antiretrovirale (ARV). Terapia antiretrovirală actuală (ART) nu vindecă infecția cu HIV, dar suprimă foarte mult replicarea virală în organism și permite recuperarea sistemului imunitar al persoanei pentru a consolida și recâștiga capacitatea de a combate infecțiile oportuniste și unele tipuri de cancer.

      Din anul 2016, OMS a recomandat ca tuturor persoanelor care trăiesc cu HIV să li se ofere ART pe tot parcursul vieții, inclusiv copii, adolescenți, adulți și femei însărcinate și care alăptează, indiferent de starea clinică sau de numărul de celule CD4.

      Până în iunie 2021, 187 de țări adoptaseră deja această recomandare, acoperind 99% din totalul persoanelor care trăiesc cu HIV la nivel global. În plus, față de strategia tratării tuturor, OMS recomandă inițierea rapidă a ART pentru toate persoanele care trăiesc cu HIV, inclusiv oferirea ART în aceeași zi cu diagnosticul, pentru cei care sunt gata să înceapă tratamentul. Până în iunie 2021, 82 de țări cu venituri mici și medii au raportat că au adoptat această politică și aproximativ jumătate dintre ele au raportat implementarea acesteia la nivel național. La nivel global, 27,5 milioane de persoane care trăiesc cu HIV au primit ART în anul 2020. Acest lucru echivalează cu o rată globală de acoperire ART de 73%. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe eforturi pentru a extinde tratamentul, în special pentru copii și adolescenți. Doar 54% dintre copii (0-14 ani) primeau ART la sfârșitul anului 2020.

     În anul 2019, în cele 30 de țări din UE/SEE au fost diagnosticate cu HIV 24801 de persoane, cu o rată de 5,4 la 100 000. Țările cu cele mai mari rate au fost Malta (16,2; 80 de cazuri), Letonia (15,4; 295) și Estonia (13,4; 178), iar cele mai mici rate au fost raportate de Slovacia (1,9; 101 cazuri) și Slovenia (1,6; 34).

    În România, în anul 2020, au fost depistate 432 de cazuri noi de HIV/SIDA. Au fost notificate 265 de cazuri noi cu infecție HIV și 167 de cazuri noi cu SIDA; au fost înregistrate 111 decese prin fişele de confirmare a cazului HIV/SIDA.