Legume de Parva cultivate în gospodăria lui Ioan Alexi
În Parva, comună unde mândria de a fi cetăţean al comunităţii are conotaţii cu totul speciale, foştii mineri ai caolinului scot legume şi din „piatră seacă”. Cel care vizitează comuna pentru prima dată poate afla o lecţie de istorie, şi mă refer la revoltele părvenilor din ianuarie 1989, or poate vedea: reţele de apă şi canalizare, staţii de captare, tratare şi epurare, drumuri asfaltate, investiţii de zeci de milioane lei la care se adaugă gospodăriile cetăţenilor racordate la viaţa modernă. Un merit important îl are administraţia locală, în frunte cu primarul Ioan Strugari, care ştie să-i slujească cu onestitate pe cetăţenii comunităţii. Aici, în acest spaţiu de munte, şi-au găsit, de câţiva ani, un pat germinativ prielnic şi legumele. Da, legume de Parva, cultivate în gospodăria unui priceput în domeniu, şi l-am numit pe Ioan Alexi.
Totul a început în urmă cu câţiva ani. Cei trei feciori a lui Ioan Alexi au lucrat în Spania la construcţia de solarii şi apoi în legumicultură, în spaţii protejate. Şi cum românii părveni sunt harnici şi pricepuţi, ce s-au gândit feciorii gospodarului: să vedem dacă şi la noi, acasă, nu putem cultiva legume. Pentru început au avut la dispoziţie doar 10 ari de teren. Astfel, an după an, s-a ajuns ca astăzi suprafaţa cultivată cu legume, în spaţii protejate, să ajungă la un hectar. Anul trecut a fost unul, din punct de vedere al producţiei, bun. Aici, s-au cultivat o gamă variată de legume: roşii, ardei, castraveţi, fasole, rădăcinoase care, îngrijite inginereşte, i-au răsplătit pe proprietari. Terenul este fertilizat numai cu îngrăşăminte naturale. În gospodăria lui Ioan Alexi cresc şi animale. Se pregătesc acum solariile după ce, ne spune Ioan Alexi, terenul a fost fertilizat de „oi”. „Sunt investiţii mari. ȚUneori natura nu ne ajută, dar, dacă am pornit pe acest drum, mergem înainte”. Îl întreb cum valorifică producţia de legume? „Asta-i marea noastră problemă. Asudăm din iarnă până-n toamnă şi când să valorificăm nu avem totdeauna cui. Am mai vândut prin sat, apoi am dat mari cantităţi de legume mănăstirilor. Aici este problema. Trebuie să fim ajutaţi, în special la desfacerea legumelor. Avem legume sănătoase, frumoase, soiuri româneşti. Noi, acum, am început un nou an de producţie. Vom face legume de cea mai bună calitate cultivate în această atmosferă ozonată, de munte. Aşa că, îi aşteptăm pe cei care doresc să consume legume proaspete să vină în primăvară aici, la noi, la Parva”.
Inginerul Valentin Pop Mititean, de la Direcţia Agricolă Judeţeană, ne-a vorbit în termeni elogioşi despre acest legumicultor care, acasă, la Parva, pe un teren de deal şi unde nu-ţi închipui că se face ceva, totuşi, produce legume de calitate, ecologice, foarte sănătoase şi, mai ales, gustoase, cu gust de legume adevărate.
Citiţi şi:
- Felicitări! Legumicultorii Alexandru Sălăgean şi Mircea Cotuţi, din Mocod, în topul celor mai performanţi fermieri din Bistrița-Năsăud!
- Ofertă bogată de răsaduri în piețele bistrițene. Au început lucrările în solarii!
- La Şintereag, Elena Sângeorzan pregătește producţia viitoare de legume. Ce va face cu roşiile, ardeii, vinetele...?
- Senatorul Ioan Deneş: La Parva, primarul Ioan Strugari reconfirmă că are o echipă care știe ce face în comunitate!
- Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud: Până în 1 martie pot fi depuse cereri pentru ajutor de minimis la tomate, cultivate în spații protejate!
Adaugă comentariu nou