Managerul Bibliotecii Judeţene, Ioan Pintea, alături de Patriarhul Daniel şi preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, la Serbările Putna 150

S-au împlinit 150 de ani de la marea serbare de la Putna, seria de manifestări fiind sub genericul „Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”. Inițiată în 1871 de către Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Iraclie Porumbescu și Ciprian Porumbescu, la care s-au asociat tinerii români de pretutindeni, „Serbarea de la Putna” a însemnat, cu precădere, definirea idealului unității naționale, realizate câteva decenii mai târziu. „La 150 de ani de la eveniment, într-o altă epocă, într-o „altă Românie”, se impune să redefinim idealul re-unirii românilor, al regăsirii într-o lume și într-o istorie în reașezare”. Șapte ierarhi au participat alături de părintele patriarh la hramul Mănăstirii Putna din acest an: Părintele Mitropolit Teofan al Moldovei și Bucovinei, Părinte Arhiepiscop Calinic al Sucevei și Rădăuților, Părintele Arhiepiscop Ioachim al Romanului și Bacăului, Preasfințitul Părinte Ignatie al Hușilor, Preasfințitul Părinte Veniamin al Basarabiei de Sud, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul. Tot la Putna, Patriarhul Daniel va participa, alături de Președintele Academiei, Ioan-Aurel Pop, și la Congresul Studențesc Aniversar organizat de studenții români din țară și diaspora cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni. Mănăstirea Putna și mormântul Sfântului Ștefan cel Mare au fost identificate de Mihai Eminescu și studenții epocii ca „altar al conștiinței naționale”, deoarece voievodul a fost primul care a realizat o formă de unitate românească, prin autoritatea exercitată nu doar în Moldova, ci și în Tara Românească și asupra românilor din Transilvania.
Cea de-a XV-a ediție a Colocviului de la Putna, cu tema „Eminescu și Putna”, organizat de Fundația „Credință și Creație. Maica Benedicta” se înscrie în amplele și multiplele manifestări, patronate de Academia Română și Patriarhia Română. Dintre cei prezenţi îi amintim pe prof. univ. Lucia Cifor, Teodora Stanciu, Adrian Alui Gheorghe, Alex Ștefănescu, Ana Blandiana, Adrian Lesenciuc, Mircea Oliv, Adrian Romila, Mircea A Diaconu, Virgil Ciomoș. Vizitarea Expoziției „Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal”, Sfințirea Candelei aniversare – darul studenților participanți pentru Serbarea din 2021 – și depunerea ei pe mormântul Sfântului Ștefan cel Mare; depunerea de flori la efigiile făuritorilor Serbării din 1871 și la statuia lui Mihai Eminescu, Semnarea Declarației finale a Congresului studențesc, marcarea de către studenți, cu torțe, pe Dealul Crucii, a momentului aniversar (1871–2021), prin figurarea numărului 150.
Scriitorul Ioan Pintea, managerul Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc” Bistriţa-Năsăud, a susţinut conferinţa „Grigore Silaşi şi serbarea de la Putna”, amintind de discursul acestuia din anul 1871, apreciat de Mihai Eminescu, în care sublinia rolul important al educaţiei, culturii naţionale şi al credinţei. Aşa cum Eminescu spunea despre Putna că este Ierusalimul neamului românesc, Grigore Silaşi numea mormântul lui Ştefan cel Mare Sfântul Mormânt.
Conferinţa a fost apreciată de publicul avizat, surprinzând prin prezentarea unor date mai puţin cunoscute în plan naţional despre prezenţa preotului şi profesorului Grigore Silaşi la Putna.
Părintele Ioan Pintea a participat şi la Slujba de Priveghere cu Prohodul Maicii Domnului şi la Sfânta Liturghie arhierească.
Darul managerului Ioan Pintea pentru Mănăstirea Putna a fost Monografia Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc”, care va fi lansată în curând. De altfel, cu această ocazie, au fost editate şi reeditate o serie de cărţi dedicate evenimentului.