Manualele preuniversitare românești

S-a dat start unei polemici pe tema calității manualelor de liceu, în special a manualelor de limba și literatura română. Nr. 1/2020 al revistei «Contemporanul» a publicat un interviu acordat de acad. Nicolae Breban, intitulat „Națiunea română este aptă de democraței”, interviu apărut inițial în versiune on line, pe urmă în «Cotidianul» din luna decembrie. Între alte subiecte, N. Breban abordează în incitantul dialog Manualul de Limba și Literatura Română de clasa a XII-a, coordonat de prof. Mircea Martin, despre care afirmă categoric că e „foarte prost făcut”. (Am scris despre opiniile romancierului în comentariul „Contemporanului” din luna ianuarie.) Ofuscat, Mircea Martin răspunde tot în „Cotidianul”, apostrofându-l pe N. Breban că nu a citit programele emise de Ministerul Edicației (1999 – 2006), după care sunt concepute manualele, și nici celelalte manuale alternative de Limba și literatura română, care sunt în număr de vreo 10 numai pentru manualul de clasa a XII-a. (De unde se poate deduce că în întregul sistem de învățământ autohton tronează o întreagă brambureală, carevasăzică „fiecare cu coșmelia lui”, care par a fi înfățișate, așa, de capul lor.) «Contemporanul» nr. 1/2020 a publicat și „Punctul de vedere al Academiei Române privind unele aspecte ale învățământului preuniversitar din România”, suprasemnat de Platforma civică Apără Copiii României, scrisoare adresată Comisiei de Învățământ, Știință, Tineret și Sport, în care se semnalau aspecte de o gravitate maximă cu privire la ideologizarea învățământului în România prin proiectul de reformă gândit și implementat de așa-numiții „experți”. În rezumat, se atrage atenția că la nivelul gimnaziului și intrucției din licee se urmărește să se dezvolte în principal interesul pentru știință, arte, studiu și muncă, limba și literatura română, istoria și geografia, limba latină fiind trecute pe linie moartă. În prezentul număr al revistei se pronunță pe marginea acestor subiecte vitale pentru o națiune mai multe personalități din lumea culturii și educației, așteptându-se în perspectivă și alte opinii, adevărată dezbatere de nivel național. Mircea Platon, opinent de marcă și de atitudini ferme atunci când este cazul, arată profesorului Mircea Martin că nu numai manualul de clasa a XII-a, avut în vizor, „este prost conceput”, ci și cel de clasa a XI-a (coordonat tot de prof. M.M.), și cu siguranță, referindu-se la celelalte manuale, unele poate sunt chiar mai proate. Pentru că este vorba de programă, softuri educaționale, de expertiză curriculară, toate, se pare, controlate și exploatate de vânzătorii de manuale, în „corporație” cu experții Ministerului de resort. În fapt, se impută acestor manuale că se folosește drept carne de tun a dezbaterilor pe care le propun în lecții, „identitatea națională” – la fel în manualele de istorie și georgrafie! – expresie specifică pe care făuritorii de manuale tind să o trimită la „coșul de gunoi”. Textul lui Mircea Platon este argumentat, echilibrat, deschizător de noi uși către alte dezbateri, publice, desigur. La fel procedează în intervenția de la pag. 28-30 Aura Christi, fiind vorba în cele din urmă, în chip firesc pentru o țară europeană care se respectă, de integritatea teritorială, păstrarea bogățiilor umane, naturale, educația, familia, tradiția, identitatea, credința. La fel procedează (inclusiv în eseurile și opiniile din precedentele numere ale publicației) acad. Ioan-Aurel Pop, Magda Ursache, Theodor Codreanu, Adrian Dinu Rachieru, Maria-Ana Tupan și în continuare Nicolae Breban.
Semnează cronici literare/comentarii critice: Marian Victor Buciu (un eseu intitulat „Iuliu Maniu văzut de Sorin Alexandrescu”), Ștefan Borbély (in memoriam Teodor Borz, poet din Tg. Mureș, un parcurs prin volumele de poezie), Alexandru Surdu („Amintiri despre Noica și Eminescu”), Constantina Raveca Buleu (radiografie la volumul sintetic «Poezia românească neomodernistă» de Ion Pop), Mircea Braga (despre romanul «Jocul cu mărgele de sticlă» de Hermann Hesse), Sorin Lavric (la volumul «În neatenția generală. Jurnal 2001-2004» de Ion Lazu), George Apostoiu (despre «Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură» de Nicolae Manolescu), Adrian Dinu Rachieru (profil „Matei Călinescu sau conflictul identităților”), Maria-Ana Tupan (la cartea «Ronduri de zi. Însemnări» de Gelu Negrea), Vasile Muscă (eseul folosofic „Constantin Noica și ideea de Europa”) etc.
Numărul îl sărbătorește pe Constantin Brâncuși cu un portret în relief semnat de Marius-Daniel Stan și este ilustrat cu reproduceri după lucrări ale sculptorului Vasile Gorduz.