„Mica Unire” - o mare sărbătoare pentru elevii Școlii Gimnaziale „Lucian Blaga” din Bistrița

        24 Ianuarie- Ziua Unirii Principatelor Române reprezintă ziua în care dorința de unitate a românilor a învins barierele politice și hotarele geografice.

        Acum 167 de ani, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza  ca domnitor atât în Moldova, cât și în Țara Românească, înaintașii noștri au demonstrat că ,,unde-s mulți puterea crește". Acestă Mică Unire nu a fost deloc Mică prin importanța sa, ea a fost temelia pe care s-a construit România de astăzi.  Pe 24 ianuarie nu sărbătorim doar un act politic, ci o lecție vie despre modul în care viziunea, curajul și solidaritatea schimbă destinul unei națiuni, îndemnându-ne spre responsabilitatea prezentului: aceea de păstra unitatea, respectul și dragostea de țară.

       La ciclul gimnazial, în cadrul orelor de istorie s-au desfășurat mai multe tipuri de activități educative extracurriculare pentru a marca această mare sărbătoare națională:

- scenete : Podcastul (Emisiunea)- ,,De vorbă cu tinerii despre viitorul României"(clasa a VIII-a B, clasa a VI-a A) ; ,, Moș Ion Roată și Unirea" (clasa a V-a B)

-prezentări de postere și materiale Power Point

-program cultural-artistic desfășurat la Casa Colecțiilor și a Documentelor de Patrimoniu-Bistrița (pregătit de membrii Clubului de Istorie )

         Toate aceste activități educative cu caracter cultural-artistic și chiar jurnalistic (ex. interviuri  imaginare în Podcastul ,,De vorbă cu tinerii despre viitorul României’’) dezvoltă în 2026 o gamă largă de competențe specifice și transversale în cadrul orelor de istorie, corelate cu Profilul absolventului definit de programele școlare actuale:

 1. Competențe specifice disciplinei Istorie

Empatie istorică: Prin scenete, elevii „trăiesc” evenimentele, înțelegând motivațiile și emoțiile personajelor istorice în contextul epocii lor.

Analiza critică a surselor: În activitățile jurnalistice (redactarea unui „reportaj de pe front” sau a unui interviu imaginar cu o personalitate), elevii învață să distingă faptele de opinii și să verifice acuratețea informației istorice.

Cronologie și cauzalitate: Organizarea unui program cultural necesită plasarea corectă a evenimentelor în timp pentru a păstra coerența narativă.

2. Competențe transversale și sociale

Comunicare în limba maternă: Argumentarea punctelor de vedere în cadrul unei dezbateri tip „talk-show istoric” sau redactarea de articole de ziar îmbunătățește vocabularul și claritatea exprimării.

Spirit de inițiativă și antreprenoriat: Organizarea unui program cultural-artistic implică planificare, distribuirea rolurilor și gestionarea resurselor, abilități esențiale în 2026.

Competențe sociale și civice: Lucrul în echipă pentru punerea în scenă a unei piese dezvoltă toleranța, colaborarea și înțelegerea valorilor democratice prin analiza conflictelor istorice.

3. Competențe digitale și media

Literație media: Activitățile cu caracter jurnalistic (crearea unui podcast istoric, a unui blog de clasă sau a unei pagini de social media pentru un domnitor) învață elevii să utilizeze instrumentele digitale pentru a comunica conținut educativ.

Selectarea informației: Elevii învață să navigheze prin fluxul masiv de date pentru a extrage esențialul necesar unui „articol de știri” istoric.

4. Sensibilizare și exprimare culturală

Identitate și patrimoniu: Programele cultural-artistice (serbări tematice, evocări) consolidează respectul pentru diversitatea culturală și moștenirea istorică, transformând istoria dintr-un șir de date într-o experiență senzorială și estetică.

        Metodele  interactive în procesul de învățare sunt recomandate în Ghidurile metodologice ale Ministerului Educației pentru a crește gradul de angajament al elevilor și pentru a stimula o învățare profundă, dincolo de memorarea mecanică.

        La mulți ani, România!!!

Prof.Ciubotariu Alina-Magdalena