Melania Cuc

NOCTURNE

Teritoriul pierdut
Ultimul scrib al dinastiei pierdute
Îşi sigilează cu lapte jurnalul de luptă.
Se întoarce clepsidra ,
Se aşteaptă telefonul di cer şi ora de masă.
Sunt leneşă în dimineaţa asta ceţoasă,
Ca o pisică angora
Care mai are o singură noapte până să nască.
Cui îi mai pasă de artă şi de istorie personală
În clipa pe care o poate modela din pământ
După chipul şi asemănarea unui vas cu agheasmă ?
Din budoarul cu urme de pudră şi şoareci
Stăpâna pisicii strănută.
Alergia s-a generalizat într-o clipă
Pe tot teritoriul pierdut la jocul de pocker.
Ar fi trebuit să fiu vigilentă,
Să-mi adun toate puterile,
Toţi prietenii
Pe când mai erau copacii înverziţi
În grădina icoanei.
Se anunţă ger mare şi cu sare pe rană
Peste citadela din care
Fetiţa ce ne vindea iari chibrituri
A| încărunţit sub broboadă.

Balet mecanic
Prin centrul ochiului public
Trece prima lebădă de la balşoi-teatru.
Şi-a dezlegat limba
Şi nojiţele pantofilor de saten roz.
E fericită să mai poată atinge odată
Asfaltul ciuruit de tinerii grauri .
Eu stau la galerie
Cu picioarele legănându-se
În gol abslout.
Lumea bună, în veşminte de purpură,
Umple rândul din faţă.
Se aplaudă din fosa orchestrei...
Ritmul dansatoarei iar se amplfică,
Suim laolată spre portalul
Sprijinit pe umerii a zeci de coloane
De marmură rece...
Materia s-a dezintegrat în monade şi
Alt pas singuratic mi s-a prins de botină,
Aşa, ca un ciulin voiajor
Într-un caier cu lână de aur.
Nu mai am scăpare!
De jur împrejur
Peisajul este o bucată de o cretă
Pe care omul cu bagheta
Scrijeleşte numele câtorva
Salariaţi umili de la intendenţă.
Unde ne sunt maeştrii?
De la picadilly până
În vârful mesteacănului siberian
Luna albă a pus vârful piciorului.

Orient Express
Doar un bob de cafea bună
Şi pălăria verche cu pamblică îngustă de catifea...
Atât se zăreşte prin horbota perdelei
Din vagonul comun.
Constat că e iar dimineaţă
Pe linia moartă... şi că,
În buzunarul jenşi-lor rupţi
Zornăie bănuţii
Scoşi de un secol din circulaţie.
În peisaj a mai fost şi o prinţesă,
Umbra ce-şi făcea apariţia
Direct din cutia muzicală a unui
Flaşnetar surdo-mut.
Mai auzi cântecul meu destrămat
Aşa ca o dramă dintr-un cartier nevoiaş?
În târgul ăsta de provincie planetară,
Un alt ins îşi plimbă iubita
Prin fum de ţigară...
Are gâtul foarte lung bibeloul şi
Păcătosul îşi trage destinul şi visul
Pe firul unui păianjen din sticlă murdară.
Se revarsă zorii peste turnul londrei
Şi cântă în arme cocoşiii.
Eu doar bocesc.
Şterg rujul să curgă pe marginea ceştii
În care zăpada de ieri clocoteşte.

Grădini cu flori macerate-n parfum
Se bate în iţe şi spată tiparul perfect
Al covorului pe care
Bărbatul se roagă cu toată viaţa lui
Îndreptată spre mecca.
Lângă el,femeia-i încă frumoasă
Şi aşteaptă un semn sub veşmânt de mătasă.
Numai ilustraţia muzicală
A secvenţei contemporane
Lipseşte din acţiunea filmului
Cu prinţi şi cămile rătăcind
Pe drumul nisipului sterp.
Alţi magi norocoşi rostogolesc
Mărgele de sticlă şi bat din palme
În ritmul unui gazel infinit.
Deasupra e luna şi foaia unui cort din
Flori macerate-n alcool.
Beată e păsărea fără sânge în aripi
Umbra care evadează,
Survolează oraşul cucerit de gamofoane
Şi ienicerii ce prizează tutun.

Veşnicia în stare lichidă
Liniştea mea la maturitate
Este cu mult mai fierbinte decât lumânarea
Pe care o stingeam în laptele dulce.
Febra de primăvară
Vine pe nesimţite,
Muşcă buzele păpuşii din
Porţelan ars în cuptoare la maissen.
Pe planul doi stau
Continentele întregi de anonimi;
Nişte rufe tare uzate
Care moţăie în balasoarul incertitudinilor .
Aşa, ca miliardarii în dolari,
Care ştiu din instinct unde le e locul
În fotografia de societate,-
Delfinii şi-au ocupat locul în
Acvariul de cinci stele.
S-a pornit musonului şi apele
Vin din cer cu mâl fertil
Pe robinetul apartamentului meu.
Este veşnicia în stare lichidă,
Clipă mai înceţoşată decât ochiul
Cu cataractă.
De pe pervazul plin
Cu butaşi de muşcată sălbatică,
Îşi iau zborul palmele mele.
-O, da, eram altminteri în fotografia de serie!
Încerc să mă conving,insistând pe detaliu
Ca o maşină de remaiat ciorapii
Aduşi prin contrabandă de la paris.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5