DSP BN: IMPORTANȚA CONSUMULUI DE LEGUME ȘI FRUCTE ASUPRA SĂNĂTĂȚII

          Atunci când studiile de specialitate analizează starea de sănătate a populației, datele care dau o perspectivă asupra stării de sănătate a unui grup populațional, sunt cele referitoare la indicele de masă corporală,  tensiunea arterială, procentul fumătorilor, consumul total de alcool, consumul de fructe şi legume,  riscul de sărăcie.

        Indicele de masă corporală (IMC) este indicatorul care reflectă proporţia persoanelor adulte cu IMC de 30 şi peste. Conform “Anchetei Stării de Sănătate prin Interviu”, realizată de Institutul Național de Statistică în anul 2019, distribuţia după indicele masei corporale evidenţiază faptul că 47,6% din populaţia rezidentă a Romaniei  de 18 ani și peste,  este supraponderală (55,6% dintre bărbați și 40,0% dintre femei) iar  10,9% suferă de obezitate (11,0% dintre bărbați și 10,8% dintre femei). Față de precedenta anchetă a stării de sănătate realizată în anul 2008, proporția persoanelor obeze a crescut de la valoarea de 7,6%. În funcție de nivelul de educație se observă că proporția persoanelor obeze (IMC>30) în populația adultă în anul 2014 are un gradient cu valorile  mari la persoanele cu nivel de educație scăzut și valorile cele mai mici la persoanele cu nivel de educație ridicat.

Se observă de asemenea că, proporția persoanelor obeze (IMC>30) în populația adultă în anul 2019 în România a fost de 10,9%. La populația adultă, obezitatea a fost mai ridicată (2019) la sexul masculin față de cel feminin, iar la categoriile de  vârstă 18-54 ani/55-75 ani și peste,  mai mare la sexul feminin față de cel masculin.  De asemenea, proporția persoanelor obeze a fost mai mare în mediul rural față de mediul urban la populația cu vârsta până la 64 ani. După această vârstă, proporția persoanelor obeze a fost mai mare în mediul urban.

Conform INSP, proporția consumului de fructe cel puțin o dată pe zi (indicator al determinantului de sănătate), în populația de peste 15 ani, în anul 2014 în România a fost cea mai scăzută din Uniunea Europeană, cu o valoare de 28,8%, față de media UE 28 de 55,7%. Datele Eurostat din 2017 ne arată că în rândul statelor membre ale UE, consumul zilnic cel mai răspândit de fructe a fost în Italia (85% din populație) și în Portugalia (81 %). În schimb, în trei state membre, mai puțin de 40 % din populație consuma fructe zilnic: Letonia (35 %), Bulgaria și Lituania (ambele cu 37 %).

Potrivit portalului pentru promovarea sănătății al Comisiei Europene, exista  efecte majore  asupra sănătății legate de consumul de fructe și legume.  Efectul aportului de fructe și legume se regăsește în sănătatea  cardiovasculară dar și asupra diabetului zaharat de tip 2, a cancerului, a greutății corporale/aportului de energie, a sănătății oaselor și sănătății dentare.  Datele recente privind demența, indică posibile dovezi pentru o influență de reducere a riscurilor prin creșterea consumului de legume și fructe.

Legumele şi fructele sunt principalele surse pentru o serie de nutrienţi: folaţi, magneziu, potasiu, fibre și vitamine A, C și K. Consumul de legume și fructe este asociat cu risc redus pentru multe boli cronice, precum boli cardiovasculare și cancer. Majoritatea legumelor și fructelor, când sunt preparate fără adaos de grăsimi sau zaharuri, sunt relativ sărace în calorii. Consumate în locul altor alimente bogate caloric, legumele şi fructele ajută la atingerea și menţinerea unei greutăţi sănătoase la adulţi şi copii. Consumul de legume și fructe (minim câte două porţii-standard din fiecare, pe zi) se asociază cu risc redus de boli cardiovasculare (IMA și AVC), efectul benefic crescând semnificativ la un consum de peste 5 porţii-standard de legume și fructe pe zi. Consumul fiecărei doze zilnice adiţionale de legume sau fructe este asociat cu risc redus de boală coronariană. Consumul de legume şi fructe poate proteja de excesul de greutate la adult, copil şi adolescent. Unele tipuri de legume și fructe sunt probabil protective faţă de unele tipuri de cancer.

Deși trăim vremuri…complicate financiar, ne-am putea propune următorul deziderat: creșterea consumului de legume și fructe, pentru a pune cărămizi solide sănătății noastre, acum amenințata din mult mai multe direcții.