Artiştii Lucian Ban și Mat Maneri, într-un miracol pe scena Palatului Culturii Bistrița

În cadrul unui proiect muzical internațional, pianistul Lucian Ban a evoluat duminică, începând cu ora 19.00,  pe scena Palatului Culturii din Bistrița. În deschiderea evenimentului, dr. Gavril Ţărmure, directorul instituției, a făcut o scurtă dar densă expunere a carierei de până acum artistului. Ce prezenți au putut afla că Lucian Ban este născut în localitatea Teaca din județul Bistrița-Năsăud și a locuit până la vârsta de șapte ani în comuna natală, după care s-a mutat cu părinții în Cluj- Napoca unde și a făcut studiile gimnaziale și liceale, după care au urmat Universitatea Națională de Muzică din București. În urmă cu mai bine de treizeci de ani,  artistul s-a stabilit în Statele Unite, la New York, unde a făcut vreme de doi ani studii de pian pentru jazz. Datorită calităților remarcabile şi a tenacităţii sale, Lucian Ban a urcat treptele consacrării până la a fi pianist și compozitor de jazz recunoscut, de nivel internațional. La Palatul Culturii, Lucian Ban a intrat în scenă în aplauzele publicului, împreună cu violonistul Mat Maneri, şi a expus proiectul Transilvanian Folk Songs  la care lucrează împreună și pe care îl promovează într-un turneu mondial.

Transilvanian Folk Songs  însemnează o punere în valoare a arhivei Bela Bartok, culegere de folclor  românesc, tezaur miraculos pentru cultura română și pentru cea central-europeană. Așa cum se cunoaște, marele compozitor maghiar Bela Bartok, născut la Sânnicolau Mare, a înregistrat pe cilindri de ceară mai bine de 3.600 de melodii românești și a transcris versurile într-o limbă română perfectă pe care o cunoştea, realizând cea mai mare arhivă personală în cultura noastră, nefiind întrecut nici până astăzi. Lucian Ban a arătat că Bela Bartok a făcut acest lucru din mare dragoste pentru cântul popular pe parcursul a mai bine de zece ani fiind susținut de învăţătorul Bujiță din Beiuș. Marele muzician Bartok s-a trezit la 1918, cu reproșuri din partea maghiarilor- că ar fi un trădător-, iar din partea românilor, înfăptuitori ai Marii Uniri - că este maghiar, astfel că, în 1940 a plecat definitiv în Statele Unite. Culegerea folclorului din România, Ungaria, Slovacia, Ucraina, Turcia și procesarea lui au adus câștig de cauză creativității marelui artist, schimbând, într un fel, și modul lui de a compune, după cum spunea Lucian Ban că au constatat cercetătorii operei lui Bartok.

Muzicianul maghiar a fost în relații foarte bune cu marele compozitor român George Enescu și cu profesorul Constantin Brăiloiu, unul din marii noștri culegători de folclor, Lucian Ban subliniind cum cultura duce la apropiere, la buna înțelegere, la înfrățirea oamenilor, ceea ce este înălțător.

Parte din cântecele arhivei se găsesc pe discul Transilvanian Folk Songs,  pe care l-a imprimat Lucian Ban împreună cu violonistul Mat Maneri și John Surman, promovat, așa cum arătam, într un turneu mondial şi bucurându-se de o audiență specială.

În continuare, cei doi artiști au improvizat jazz pe temele melodiilor cântate de țărani români din Transilvania, acum mai bine de o sută și ceva de ani, măiestria lor prin răsplătită cu prelungi aplauze de către publicul prezent, care a urmărit în fundalul scenei, fotografii și scurte filme, făcute de însuși Bela Bartok.

Compozitor prolific, Lucian Ban a imprimat împreună cu instrumentiști americani de mare clasă, mai multe discuri conținând compoziții proprii și prelucrări, compoziţii, abordări din perspectiva jazz, cum de pildă, marea operă Oedip rege de George Enescu, urcând spre zenitul muzicii universale.

Victor Ştir