Deputatul Robert Sighiartău, pe tema pensiilor magistraților: E victoria lui Ilie Bolojan

Curtea Constituțională a României a respins miercuri sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților și a stabilit că actul normativ este constituțional, a scris Agerpres.
"E victoria lui Ilie Bolojan obtinută pentru majoritatea covărșitoare a românilor care cer eliminarea privilegiilor și corectarea nedreptăților.
Tăria convingerilor reformiste si tenacitatea lui Ilie Bolojan au învins intr-o bătălie grea.
Urmează altele la fel de dificile.
De aceea, Bolojan trebuie susținut de cât mai mulți.
Câștigător este astăzi si va fi si mâine poporul român", a postat deputatul Robert Sighiartău, pe pagina de facebook.

Comentarii

18/02/26 17:15
un cetatean

Este victoria lui ilie Bolojan, blocat sistematic, atacat, denigrat si haituit de PSD si acolitii lor.

19/02/26 14:23
Radu

Motto:
„Judecătorii Curţii Supreme mor arareori şi nu demisionează niciodată”
(Thomas Jefferson)
Constituţia SUA prevede că magistraţii Curţii Supreme rămân în funcţie „cât se simt bine” , ceea ce înseamnă că ei pot sta pe viaţă, iar salariul lor nu poate fi micşorat atâta timp cât sunt în funcţie.
Un exemplu concret că în SUA nu există vârstă obligatorie de pensionare pentru judecători este cazul Judecătorului federal Alvin Hellerstein, în vârstă de 92 de ani, cel ce a fost desemnat să prezideze procesul penal împotriva lui Nicolás Maduro- fostul lider venezuelean capturat de forțele speciale americane și adus la Manhattan, New York, unde urmează a fi judecat pentru o serie de infracțiuni legate de securitatea națională, terorism, trafic de droguri, corupție și criminalitate internațională la scară largă. .

Dar, ca la noi , la nimeni. In problema reformei pensiilor speciale ale magistratilor, judecătorii CCR “ori amână pronunțarea, ori pronunță amanarea” . După cum se stie, la noi problema reformei pensiilor speciale ale magistratilor este mai veche.
La inceput Guvernul Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pe un proiect de lege privind reforma pensiilor speciale care prevedea :
-vârsta minimă de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026;
-creşterea treptată a vârstei până la 65 de ani;
-condiţia unei vechimi totale în muncă de 35 de ani;
-calculul pensiei la 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni, dar plafonată la 70% din venitul net.
După un lung şir de tergiversări, Curtea Constituțională a României care ar trebui să hotărască asupra contestațiilor venite din partea ÎCCJ, amână luarea unei decizii.
După cum era previzibil, pe 2 august 2023, Curtea Constituţională a României (CCR) a luat decizia de neconstituţionalitate doar asupra legii privind eliminarea pensiilor speciale ale magistratilor si trecerea lor pe contributivitate, demonstrând încă odată că este o institutie puternic politizată care îsi apără propriile privilegii.
(Vezi: https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2023/07/Decizie-467_2023.pdf)
Si asta in ciuda faptului că reforma pensiilor speciale care trebuiau trecute pe sistemul de contributivitate, așa cum se aplică în cazul tuturor cetățenilor care nu beneficiază de pensii speciale, a reprezentat un jalon din PNRR, fără de care România pierde bani europeni pentru realizarea de proiecte vitale. De atunci CCR s-a opus tuturor încercărilor de reformă a pensiilor speciale pentru magistrati, ajungând acum în situatia de a pierde o tranșă 230 de milioane de euro de la Comisia Europeană dacă nu se ia repede o decizie.
De atunci CCR a tot amânat luarea unei decizii, până acum când au constatat că noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor, este constitutional.
Mai bine mai târziu decât niciodată.

22/02/26 15:05
Toni

Motto:
"Greu să stingă focul nădejdilor ce-au murit
Greu s-aprindă focul nădejdilor istovit...
Greu învaţă ce-i jurământul
şi cum să-şi păstreze cuvântul
Greu se mai fac oamenii oameni, greu..."

(Alexandru Mandy- Greu se mai fac oamenii oameni)

După ce Curtea Constituțională a României a respins contestaţia Înaltei Curți de Casație și Justiție privind reforma pensiilor magistraților și a stabilit că proiectul de lege este constituțional, președinții celor 16 Curți de Apel din țară i-au trimis șefului statului, Nicușor Dan, un memoriu prin care îi solicită ca, înainte de promulgare, să trimită spre reexaminare în Parlament legea pensiilor magistraților, susținând că Justiția riscă să intre într-un colaps sistemic.
Greu să renunţe la privilegii. Numai că nimeni nu este mai presus de lege.
Constituţia României la articolul 16- intitulat ” Egalitatea în drepturi” pevede urmatoarele:
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
(4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.

Pe de altă parte, tragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.

In acest sens , încă din anul 2023 s-a încercat printr-un proiect de lege reformarea pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate. Numai că pe 2 august 2023, Curtea Constituţională a României (CCR) a luat decizia de neconstituţionalitate doar asupra legii privind eliminarea pensiilor speciale ale magistratilor si trecerea lor pe contributivitate, demonstrând încă odată că este o institutie puternic politizată care îsi apără propriile privilegii.
(Vezi: https://www.ccr.ro/wpcontent/uploads/2023/07/Decizie-467_2023.pdf)
Ulterior Guvernul Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pe un proiect de lege privind reforma pensiilor speciale care prevedea :
-vârsta minimă de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026;
-creşterea treptată a vârstei până la 65 de ani;
-condiţia unei vechimi totale în muncă de 35 de ani;
-calculul pensiei la 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni, dar plafonată la 70% din venitul net.
După un lung şir de tergiversări, Curtea Constituțională a României care ar trebui să hotărască asupra contestațiilor venite din partea ÎCCJ, amână luarea unei decizii.
Si asta in ciuda faptului că reforma pensiilor speciale care trebuiau trecute pe sistemul de contributivitate, așa cum se aplică în cazul tuturor cetățenilor care nu beneficiază de pensii speciale, a reprezentat un jalon din PNRR, fără de care România pierde bani europeni pentru realizarea de proiecte vitale. De atunci CCR s-a opus tuturor încercărilor de reformă a pensiilor speciale pentru magistrati, ajungând acum în situatia de a pierde o tranșă 230 de milioane de euro de la Comisia Europeană dacă nu se ia repede o decizie.
De atunci CCR a tot amânat luarea unei decizii, până acum când au constatat că noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor, este constitutional si a trimis legea la promulgare.
De data asta, din nou președinții Curților de Apel îi cer șefului statului să trimită la reexaminare în Parlament legea pensiilor magistraților, cu argumente nefondate.
Constituţia SUA prevede că magistraţii Curţii Supreme rămân în funcţie „cât se simt bine” , ceea ce înseamnă că ei pot sta pe viaţă, iar salariul lor nu poate fi micşorat atâta timp cât sunt în funcţie.
Un exemplu concret că în SUA nu există vârstă obligatorie de pensionare pentru judecători este cazul Judecătorului federal Alvin Hellerstein, în vârstă de 92 de ani, cel ce a fost desemnat să prezideze procesul penal împotriva lui Nicolás Maduro- fostul lider venezuelean capturat de forțele speciale americane și adus la Manhattan, New York, unde urmează a fi judecat pentru o serie de infracțiuni legate de securitatea națională, terorism, trafic de droguri, corupție și criminalitate internațională la scară largă.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5