Pagini de publicistică literară

Scriitorul măierean Icu Crăciun şi-a adunat o parte din articolele publicate în perioada 2006-2008 în reviste şi în ziare din judeţul nostru, în volumul ,,Izbăvirea prin cultură”(Editura ,,grinta”, Cluj-Napoca, 2008).

Cele mai multe articole sunt pagini de recuperare a unor fapte istorice, culturale sau literare vechi, a căror arie de manifestare se circumscrie plaiurilor judeţului nostru.

Cum era şi firesc au prioritate relatările despre evenimentele istorice, literare şi culturale din zona Maierului rebrenian.

Un martor ocular, Ilie Cioncan, descrie atrocităţile secuilor în satele româneşti în timpul anului revoluţionar 1848. Este portretizată figura herculeană a lui Savin Muşină din Poiana Ilvei (,,Doi poienari de la 1848”) care se luptă cu ungurii şi este împuşcat până la urmă. Interesantă este descrierea tumultoaselor evenimente petrecute în Rodna în anul 1918 (,,Rodna la 1918”). Aici ,,preluarea imperiului a avut loc cu o lună înainte de 1 Decembrie 1918”.

Se prezintă o listă cu tinerii de pe Valea Bârgăului care între 1851-1919 au beneficiat de burse şi ajutoare ,,din fondul de stipendii năsăudean”, date extrase din lucrarea regretatului profesor Lazăr Ureche ,,Fondurile grănicereşti năsăudene (1851-1918)”, Editura ,,Presa Universitară Clujeană”, 2001.

Se inventariază cărţile ,,citite de măiereni în 1912”. Sfaturile academicianului Iuliu Moisil (1859-1947) adresate cititorilor pasionaţi în lucrarea ,,Călindarul studenţilor pe anul comun 1890”, rămân valabile şi astăzi.

Icu Crăciun semnalează legăturile lui Artemiu Publiu Alexi cu Ioan Slavici (1887), când nuvelistul ardelean lucra în redacţia revistei ,,Tribuna” de la Sibiu . El insistă pentru publicarea operelor complete ale lui A P Alexi, propunând ca model reeditarea lucrărilor lui Florian Porcius de către neobositul profesor rodnean Liviu Păiuş.

Paginile de corespondenţă inedită dintre istoricul literar Sandu Manoliu (1896-1930) şi Dumitru Vranău (1910-20039) surprind dialogul epistolar dintre un maestru şi discipolul său, acesta din urmă fiind dornic să-i urmeze sfaturile.

Date interesante ne furnizează Icu Crăciun despre ,,Procesul Replicei” care a precedat procesul Memorandiştilor. Studenţii români au publicat în cinci limbi o carte, ,,Replica”, contracarând ,,Răspunsul” studenţimii maghiare contra ,,Memorandumului”, în care ei arătau cât de bine o duc românii în Ungaria. Din cei 50 de semnatari ai ,,Replicei”, doi vor fi închişi.

Icu Crăciun readuce în prezent fapte consemnate în vechi publicaţii. În 1896 în ,,Foaia poporului” este semnalat intentarea unui proces lui Ilarie I. Banciu pentru că la o petrecere a declamat poezia coşbuciană ,,Noi vrem pământ!”, aţâţând la ură poporul ,,românesc împotriva ungurilor”.

Icu Crăciun este preocupat şi de traducerea operelor româneşti în diverse limbi străine şi de aceea publică o lungă listă a lui Niculae N. Munteanu referitoare la antologiile şi colecţiile de traduceri ale operelor româneşti în diverse limbi, cât şi traducerile după autori.

Publicistul îşi valorifică şi notele de lectură: romanele ,,Gog” de Giovanni Papini şi ,,Când mă voi întoarce acasă” a luiTeodor Tanco. ,,Gog” este considerat ,,o satiră la adresa unei societăţi scrupuloase, unde absurdul atinge, cote maxime”, romanul ,,punând la îndoială adevărurile recunoscute”. La Teodor Tanco se apreciază ,,harul de povestitor” şi biografia odiseică a autorului. Lecturând celebra lucrare a lui Alexandr Soljeniţân ,,Arhipelagul Gulag”, Icu Crăciun identifică românii pomeniţi de acesta..

Un fel de ,,fiziologie” actuală este portretul ,,Mitocanului”, personaj întâlnit azi la tot pasul.

Icu Crăciun a valorificat în acest volum ineditul din paginile unor vechi publicaţii, ,,Năzuinţa”, ,,Foaia poporului”, documente de arhivă, scrisori etc. Acestei intenţii i se adaugă şi un stimulator sentiment de mândrie, de apartenenţă, unei vetre culturale şi istorice demnă de a fi luată în seamă .