Imnul Naţional şi lichelele
Începând din anul 1848, „Deşteaptă-te române” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, acest imn fiind cântat în mod spontan de toţi şi emis pe toate staţiile de radio. Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai a fost forţat să abdice, acest cântec a fost interzis. Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără şovăială, sub formidabila presiune a manifestanţilor.
Titlul „Deşteaptă-te române” este în acelaşi timp social şi naţional, deoarece impune o permanentă stare de a asigura tranziţia către o lume nouă. Naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice. Imnul conţine acest sublim „acum ori niciodată”, prezent şi în alte imnuri naţionale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina, până la „Marseilleza” Revoluţiei franceze.
Imnul de stat, alăuri de drapel, Ziua Naţională, stema şi sigiliul statului, reprezintă simbolurile naţionale, aşa cum prevede Constituţia României în art. 12. Versurile imnului aparţin lui Andrei Mureşanu, născut la Bistriţa, iar muzica, solemnă şi energică, aparţine lui Anton Pann.
La 1 decembrie anul acesta, ca şi în alţi ani, de Ziua Naţională a României, în timpul intonării solemne , de către Armată, a Imnului nostru Naţional, s-a găsit un grup de 30-40 de lichele care a huiduit şi fluierat. Art. 236 Cod Penal, consemnează foarte clar, „Orice manifestare prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”Am văzut preşedinţi ai SUA care, în timpul intonării imnului lor naţional, stau drepţi, smirnă, cu palma dreaptă pe inimă.
Citiţi şi:
- Imnul României, sărbătorit în oraşul Imnului Național
- Ziua Imnului Naţional, marcată la Bistriţa. Oaspeţi din 13 ţări, alături de bistriţeni
- Ziua Imnului Național al României în Parcul Industrial TeraPlast din Sărățel
- Ziua Imnului Național, în orașul Imnului Național, sărbătorită altfel! 11 strofe, 11 instrumente, „Românie-n armonie”
- Preşedintele Radu Moldovan: Cinste Imnului Național, României și tuturor românilor!
Comentarii
Nu Bistrita este orasul imnului national ci Brasovul. Aici poetul Andrei Muresanu a compus versurile poeziei "Un rasunet" care a devenit in prezent imnul national.Nici muzica nu apartine lui Anton Pan, fiind o priceasna, un cantec religios, intitulat „Din sanul maicii mele”, iar George Ucenescu, un cantaret de la biserica Sf. Nicolae din Schei, ar fi fost cel care ar fi intonat-o la cererea poetului care cauta o melodie pentru versurile sale.Pentru prima data cantecul "Desteapta-te romane" a fost intonat in Scheii Brasovului. De altfel, despre Andrei Muresanu se spune ca a fost poetul care a scris multe versuri, dar o singura poezie "Desteapta-te romane".
Autorul articolului a spus ca Andrei Muresanu s-a nascut la Bistrita si nu ca Bistrita este orasul imnului national, domnule vizitator. Muzica aprtine lui Anton Pann, cu doi de n, domnule vizitator! George Carp
Adaugă comentariu nou