Poduri de cărți și de inimi între Bistrița și Chișinău

„Orașul din piatră albă”, cum este supranumit Chișinăul, te așteaptă cu drag. Când intri prin poarta de suflet a capitalei Moldovei, ai un sentiment că te afli acasă. De altfel nici nu se poate altfel în locurile în care Ștefan cel Mare și-a pus amprenta. Și acum, de pe soclul din centrul orașului, bravul voievod privește peste țară. Primul vers din forma actuală a imnului orașului Chișinău, intitulat Orașul meu este: Orașul meu din albe flori de piatră. Într-adevăr, pe umerii albi de piatră ai monumentelor stă scrisă istoria. Arcul de Triumf ( Porțile Chișinăului ), se află în inima târgului, acolo unde tinerii moldoveni au făcut zilele trecute un marș pro Europa. Mă bucur să aflu că frații noștri se află pe drumul integrării europene. Se simte acest lucru până și în aerul de Chișinău.
O plimbare pe faimoasa Aleea Clasicilor nu poate decât să te emoționeze. Numită aşa pe bună dreptate dacă ţinem cont de numele celor care au busturi din granit roşu aici, Aleea Clasicilor nu putea fi amplasată decât în Parcul Ştefan Cel Mare şi Sfânt, domnitorul atât de iubit de români dar mai ales de moldoveni, din rândurile cărora s-a ridicat. Aleea a fost construită și și-a primit numele în 1958. De atunci a devenit una dintre principalele atracții turistice ale Chișinăului. La început, aleea era dotată cu 12 sculpturi, însă după destrămarea Uniunii Sovietice acestora le-au fost adăugate busturi ale scriitorilor și poeților români și basarabeni ale căror activitate nu era studiată în regimul sovietic. I-am întâlnit pe Vasile Alecsandri, Tudor Arghezi, Gheorghe Asachi, George Bacovia, Lucian Blaga, Dimitrie Cantemir, George Călinescu, Ion Creangă, Alexandru Donici, Mircea Eliade, Mihai Eminescu, Octavian Goga, Bogdan Petriceicu-Haşdeu, Nicolae Iorga, Mihail Kogălniceanu, Alexei Mateevici, Nicolae Milescu-Spătarul, Costache Negruzzi, Alecu Russo ( născut la Chișinău), Mihail Sadoveanu, Constantin Stamati, Nichita Stănescu, Constantin Stere, dar și ai noștri năsăudeni George Coșbuc şi Liviu Rebreanu. Ultimele două lucrări amplasate sunt cele ale lui Grigore Vieru – 2010 și Adrian Păunescu -2011. În centru este bustul de bronz al lui Aleksandr Pușkin, așezat pe o coloană de granit (lucrare de Aleksandr Opekușin, 1885). Aici au locuit o perioadă din viață Aleksandr Pușkin, Alexei Mateevici, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Constantin Negruzzi, Gala Galaction, Grigore Vieru, Lev Tolstoi. Puțini dintre bistrițeni știu de Mitropolitul Gavriil (născut Grigorie Bănulescu-Bodoni), Mitropolit al Moldovei,Poltavei, Kievului ulterior al Basarabiei. Gavriil Bănulescu-Bodoni s-a născut în 1746 în oraşul Bistriţa, urmând Academia duhovnicească din Kiev (1771-1773), la şcolile greceşti din Patmos, Smirna şi la mănăstirea Vatopedu de la Muntele Athos (1773 – 1776). Devine profesor, în Transilvania în anul 1776, apoi la Iaşi în anul 1777. Se călugăreşte la Constantinopol în 1779,cu numele Gavriil, continuându-şi studiile la Patmos, (1779 – 1780). În perioada 1781- 1782 este profesor de limba greacă, ieromonah şi predicator la catedrala mitropolitană din Iaşi iar între anii 1782 și 1784 este profesor al seminarului din Poltava, din Rusia. Revine la Iași în 1784 și este hirotonisit arhimandrit în 1786, fiind propus episcop la Roman, dar neacceptat de domnul fanariot de atunci. Se întoarce în același an în Rusia, unde ajunge rector al Seminarului din Poltava (1786 – 1791). La data de 26 decembrie 1791 Arhiepiscopul Ambrozie Serebrennikov al Poltavei (numit şi ocârmuitor de Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse al Bisericii din Moldova (1788 – 1792), îl hirotoneşte pe Gavriil ca episcop–vicar de Akkerman şi Bender (Cetatea Albă și Tighina). La 10 februarie 1792, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse l-a numit mitropolit al Moldovei, dar în aprilie noul domn, Alexandru Moruzi îl trimite, în stare de arest, la Istanbul. Fiind eliberat prin intervenţia reprezentantului Rusiei la Poartă, s-a reîntors în Rusia, unde a fost numit mitropolit al Poltavei (1793 – 1799), apoi al Kievului (1799- 1803), iar în 1801 ţarul Alexandru I l-a numit membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse. S-a pensionat în 1803, stabilindu-se la Odessa. La 27 martie 1808, printr-un ucaz al aceluiaşi ţar, a fost numit exarh al Bisericii din Moldova şi Țara Românească – ambele ţări fiind sub influenţa şi gestionarea rusă, conducând Mitropolia Moldovei până după pacea de la Bucureşti (16 mai 1812). În această calitate a tipărit mai multe cărţi şi a lucrat pentru buna desfăşurare a vieţii bisericeşti. La 21 august 1813 ţarul Rusiei l-a numit în fruntea noii Arhiepiscopii a Basarabiei, cu reşedinţa în Chişinău, create la cererea sa. La demersul mitropolitului Gavriil în anul 1814 în Basarabia a fost deschisă o tipografie la care s-au tipărit cărţi importante pentru cult, pentru toţi oamenii ortodocşi . Mitropolitul Gavriil a păstorit până la moarte în Arhiepiscopia Basarabiei, unde a înfiinţat și un Seminar Teologic.
În această lume a culturii, în orașul cu aproape 700 de mii de locuitori, Biblioteca Județeană George Coșbuc Bistrița-Năsăud a conturat un pod de carte, dar și de inimi, peste Prutul atât de evocat în gândul unirii între frați. Scriitorul Ioan Pintea, directorul instituției, alături de colegii Marcel Seserman-șef serviciu, David Dorian, Alina Diana Pop, Simona Pasere, Angela Costin, George Bulz, Sorin Btfelean au fost invitați de onoare ai Bibliotecii Municipale Bogdan Petriceicu Hasdeu din Chișinău . O primă acțiune de amploare a avut loc la Biblioteca Liviu Rebreanu, în cadrul Săptămânii ușilor deschise. Această bibliotecă, bine integrată în sistemul bibliotecilor din Chișinău, având mii de cititori, a fost înființată, în 2007, de Biblioteca din Bistrița. Gazde bune- directoarea Bibliotecii Centrale-Mariana Harjevschi și directoarea bibliotecii gazdă, Lina Iftodi, ambele menţionând importanţa legăturilor pe care le menţine şi dezvoltă filiala cu instituţia similară din România – Biblioteca Judeţeană ,,George Coşbuc” din Bistriţa-Năsăud.
,,Acest proiect frumos, de colaborare un parteneriat de excelenţă, ce ne leagă şi serveşte drept punte de legăură între aceste două oraşe – Chişinău şi Bistriţa - a ajuns deja la şase ani. Şi aceasta pentru că şi aici şi acolo sunt adevăraţi profesionişti care ştiu de importanţa bibliotecii în comunitate. Or, ca să aduc un pic de laude filialei Rebreanu, voi spune că această bibliotecă este mereu în avangardă, fiind vădită implicarea ei în diverse acţiuni culturale şi de informare, aducând mai aproape de locuitorii sectorului Poşta Veche personalităţi marcante din diferite domenii ale activităţii umane, astfel încât de la copii la adulţi, de la mame gospodine, la ostaşi, cu toţii se simt bine aici la bibliotecă” , a subliniat Mariana Harjevschi, directorul general al Bibliotecii Municipale ,,B.P.Hasdeu”. În cuvântul său, Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Judeţene ,,George Coşbuc” din Bistriţa, a vorbit despre frumusețea actului cultural între cele două orașe, dar și despre proiectele ce se au în vizor de acum. Este un lucru remarcabil ca bistrițenii să fie întemeietori de bibliotecă la Chișinău, ca al nostru Rebreanu să fie pomenit cu cinste. Au vorbit despre frumusețea actului cultural profesorul universitar şi criticul Ion Pop (invitat de onoare al delegației bistrițene), , academicianul Mihai Cimpoi, scriitorii Nicolae Dabija, Iulian Filip, Emilian Galaicu Păun, Aurelian Silvestru, Dumitru Crudu, Ianoș Țurcanu. După deschiderea oficială a evenimentului de anvergură a avut loc o conferinţă susţinută de universitarul Ion Pop: ,,Nichita Stănescu – personalitate şi creaţie”. Biblioteca Județeană Bistrița a susținut apoi o serie de lansări „Opere”- Lucian Valea; ”Opere”- Pavel Dan; ”Opere”- George Coşbuc (ediţia Academiei Române) şi „Opere”-George Coşbuc de la Editura „Eikon” , precum și Ghidul Bibliotecii. Scriitorul Aurel Podaru a vorbit despre prozatorul Pavel Dan și integrala editată de Biblioteca Bistrița. Recitalul susținut de poeții bistrițeni Ioan Pintea, Marcel Seserman, David Dorian, Menuț Maximinian, a fost încununat de cel al profesorului Ion Pop, dar și ale colegilor din Chișinău Iulian Filip și Emilian Galaicu Păun. Evenimentul realizat la biblioteca Rebreanu s-a bucurat de prezenţa masivă a mai multor oameni de cultură din Chișinău, cititori, bibliotecari, parteneri, profesori de limba şi literatura română, reprezentanţi ai Institutului de Știinţe ale Educaţiei. Toate luările de cuvânt au scos în evidenţă roadele şi rezultatele benefice pe plan cultural, informaţional şi educaţional ale unui parteneriat care s-a dovedit a fi, în opinie unanimă, de excelenţă.
La sediul central al Bibliotecii Municipale ,,B.P.Hasdeu” (vis-a vis de Președinție și Parlament) a avut loc duplexul profesional Inițiative inovatoare în bibliotecile publice, unde cei doi directori Mariana Harjevschi și Ioan Pintea au semnat un nou protocol de colaborare, în cadrul căruia va fi lansată și o antologie cu poeți bistrițeni și chișinăueni, ce va fi scoasă la Editura „Cartier”, unde delegația a fost primită de redactorul-şef , scriitorul Emilian Galaicu-Păun.
Un alt moment important pentru delegația bistrițeană a fost cel de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” Bălți, unde au fost prezenți și Gellu Dorian, Nicolae Leahu, Ala Sainenko şi Lucian Alecsa.
Având sufletul încărcat de frumusețea zilelor petrecute cu frații noștri, nu putem încheia decât cu Scrisoare din Basarabia, a lui Grigore Vieru: Cu vorba-mi strâmbă şi pripită / Eu ştiu că te-am rănit spunând/Că mi-ai luat şi grai şi pită/Şi-ai năvălit pe-al meu pământ./În vremea putredă şi goală/Pe mine, frate, cum să-ţi spun,/Pe mine m-au minţit la şcoală/Că-mi eşti duşman, nu frate bun./Din Basarabia vă scriu, /Dulci fraţi de dincolo de Prut./Vă scriu cum pot şi prea târziu,/Mi-e dor de voi si vă sărut./Credeam ca un noroc e plaga,/Un bine graiul cel sluţit./Citesc azi pe Arghezi, Blaga/Ce tare, Doamne,-am fost minţit!/Cu pocăinţă nesfârşită/Mă rog iubitului Isus /Să-mi ierte vorba rătăcită/Ce despre tine, frate,-am spus./Din Basarabia vă scriu,/Dulci fraţi de dincolo de Prut./Vă scriu cum pot şi prea târziu,/Mi-e dor de voi şi vă sărut./Aflând că frate-mi eşti, odată /Scăpai o lacrimă-n priviri/Ce-a fost pe loc şi arestată/Şi dusă-n ocnă la Sibiri./Acolo-n friguroasa zare,/Din drobul mut al lacrimei /Ocnaşii scot şi astăzi sare/Şi nu mai dau de fundul ei./Din Basarabia vă scriu, /Dulci fraţi de dincolo de Prut./Vă scriu cum pot şi prea târziu,/Mi-e dor de voi şi vă sărut.
Pentru tot ce au făcut ca demni ambasadori ai culturii românești, Consiliul Județean și Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud merită toate felicitările.