( Interviu) Gavril Ţărmure, managerul Centrului Judeţean pentru Cultură, despre Centenar, evenimente, premii şi prietenii culturale

          Rep.: - În ultima perioadă aţi adus pentru judeţul Bistriţa-Năsăud  o serie de de premii. Aş vrea să privim către 2017 cu bucurie şi să punctaţi câteva dintre realizările dumneavoastră, realizări ale Centrului Judeţean pentru Cultură, ale Editurii Charmides, ale Societăţii de Concerte.

          Gavril Ţărmure: - În primul rând, aş vrea să mă refer la proiectele Centrului Judeţean pentru Cultură pentru că  activitatea mea principală acolo se desfăşoară, iar Editura Charmides şi la Societatea de Concerte, datorită faptului că ani de zile am fost în mijlocul evenimentelor, oarecum în virtutea inerţiei, îşi continuă activitatea prin intervenţia eficientă şi competentă a unor oameni pe care i-am lăsat acolo. La „Literatură” avem doi-trei consilieri, şi mă refer la scriitorii bistriţeni Dan Coman şi Marin Mălaicu Hondrari, prozatorul Alexandru Uiuiu, dar şi la oameni din afara judeţului, cum ar fi marele poet Ion Mureşan sau alţi apropiaţi ai mei pe care-i consult din când în când sau care îmi fac câte o ofertă, cum ar fi de exemplu criticul Alexandru Cistelecan. La Centrul Judeţean pentru Cultură trebuie să spun cu satisfacţie că programele pe care le-am avut în vedere în anul 2017, în cea mai mare parte, s-au realizat, s-au îndeplinit în conformitate cu propunerile noastre. Sigur că au mai rămas şi unele mici lucruri nerealizate, dar asta este firesc pentru că ambiţiile noastre au fost mari. Aş vrea să amintesc faptul că şi anul trecut am avut o stagiune muzicală foarte consistentă, în ceea ce priveşte muzica clasică. Ansamblul profesionist „Dor Românesc” a susţinut numeroase spectacole în ţară şi străinătate, care au avut succes şi au adus bucurie în rândul iubitorilor de muzică populară. Artele vizuale au fost susţinute cu consistenţă, mai ales în timpul verii şi la târgurile naţionale şi internaţionale, cum a fost Art Safaris. Expoziţiile de la Galeriile UAP au fost susţinute de fiecare dată de Centrul Judeţean pentru Cultură, într-o măsură mai mică sau mai mare, după posibilităţi. De asemenea, şi evenimentele literare au fost bine susţinute, în acest sens vreau să amintesc realizarea a cel puţin trei mari culegeri de folclor. Este vorba despre „Literatura tradiţională din nord”, o carte esenţială pentru literatura tradiţională, la care profesorul Andrei Moldovan, împreună cu un grup de apropiaţi ai săi, a lucrat peste 40 de ani, o lucrare care însumează peste 1000 de pagini, organizat în trei volume. Apoi a fost reeditată o culegere splendidă, realizată iniţial pe la mijlocul secolului XX, o reeditare la care a lucrat foarte mult colaboratorul Centrului Permanent, Sergiu Negrean Purja, este vorba despre lucrare „132 de cântece din Năsăud”, o culegere model, importantă pentru zona folclorică a Văii Someşului, dar şi alte cântece din zona noastră, pentru că nu poţi delimita cu precizie un areal folcloric. Se lucrează la monografia folclorică a judeţului Bistriţa-Năsăud, tot o reeditare, lucrare a folcloristul Constantin Zamfir. Sunt cărţi de căpătâi pentru cei care se ocupă de folclor. Vreau să mai amintesc că am realizat două CD-uri a cântăreţei Domnica Dologa, o voce splendidă, o voce foarte curată, foarte expresivă, ea fiind solistă a Ansamblului profesionist „Dor Românesc”, un CD conceput împreună cu Ştefan Cigu, dirijorul ansamblului, şi încă un CD la care a lucrat foarte mult Anghel Urs, alt violonist foarte bun al ansamblului nostru. De asemenea, am avut şi alte realizări discografice şi editoriale, dar foarte importantă a fost prezenţa acestor artişti în mijlocul publicului, atât în judeţul Bistriţa-Năsăud, la serbările unor localităţi sau Zilele Bistriţei, precum şi concertele din cadrul stagiunii lor permanente, dar şi în comunităţile româneşti din afara graniţelor. Instituţiile de cultură ale Consiliului Judeţean au participat, cel puţin o dată pe an, la serbările comunităţilor de români din alte ţări – Spania, Republica Moldova, Bucovina de Nord (Cernăuţi), dar şi la comunităţile româneşti din Serbia – Voivodina. Dar avut deplasări şi în Italia, la Rivoli, Glodeni în Republica Moldova,  în Polonia la un festival al unui oraş dintr-o regiune înfrăţită cu Bistriţa-Năsăud, şi altele. A fost o activitate susţinută şi colegii mei au dovedit o hărnicie specifică, foarte dorită de românii din alte zone. Aş vrea să amintesc şi programul Stagiunii de muzică clasică. Am reuşit să aducem anul trecut la Bistriţa câţiva dintre cei mai mari interpreţi din România, ca de exemplu la vioară Alexandru Tomescu, cel care cântă pe o vioară Stradivarius, unul dintre cei mai buni violonişti din Europa;  Gabriel Croitoru cu vioara lui George Enescu, Horea Mihail, mare pianist; Eduard Kunz, un pianist rus de talie mondială; Csiki Boldizsar, un profesor şi un solist de laFilarmonica din Cluj, excepţional; solistul Filarmonicii de la Timişoara, Sorin Petrescu; dirijorul Romeo Râmbu care este dirijorul permanent de la Oradea, Petruţ Negrescu, dar mai ales au fost marii noştri artişti lirici, în frunte cu Anita Hartig, una dintre vocile cele mai respectate, solicitate şi iubite din lume, Ştefan Pop, alt mare tenor, Ovidiu Daniel Purcel, un alt artist de referinţă, dar şi alţi cântăreţi de anvergură, artişti excepţionali. Am reuşit să aducem în atenţia publicului, la Bistriţa, lucrări monumentale, cum ar fi Simfonia a V-a de Ceaikovski, Simfonia a III-a de Beethowen şi alte lucrări de referinţă, care au fost cântate la Bistriţa pe scena de la Sinagoga din Bistriţa sau la Centrul Cultural Dacia, Biserica Evanghelică (Simfonia Reformei), spaţiul pietonal. Am avut ocazia să susţinem şi un proiect de arte vizuale, o tabără internaţională de pictură care se desfăşoară la Colibiţa, dar şi la Bistriţa, dar şi la Tescani, la Casa „George Enescu”. Şi la aceste acţiuni au participat cei mai buni artişti. „Vioara întâi” la acest eveniment de artă vizuală au fost artistul Marcel Lupşe şi Miron Duca. Pot să spun că cam toate genurile artistice s-au „exprimat”. Pot aminti că am avut expoziţii la Bistriţa, în toamnă la Besancon (oraş înfrăţit cu Bistriţa), de unde au venit câţiva artişti la Colibiţa. În luna august a avut loc, la Bistriţa, o expoziţie cu lucrările realizate în Tabăra de la Colibiţa.

          Rep.: - Câteva cuvinte despre autorii editurii Charmides.

          Gavril Ţărmure: - O editură care are autori precum Ion Mureşan, regretatul Alexandru Vlad, Ioan Groşan, Vasile Godja, Radu Ţuculescu şi alţii, sau poeţi mai tineri, în plină forţă şi vigoare ca Dan Coman, Marin Mălaicu Honradi, Ştefan Manasia şi alţi poeţi care au fost premiaţi – Vlad Moldovan, Vlad Drăgoi -, se bucură de succes şi de apreciere. Ce-i drept, nu am acceptat să se publice orice la Editura Charmides. Dar în afară de poeţii care au fost răsplătiţi cu mari premii pe parcursul existenţei acestei edituri – Ion Mureşan a luat premiul Uniunii Scriitorilor, premiul Radio România Cultural, premiul Academiei; Alexandru Vlad cu premiul „Mihai Eminescu” de la Botoşani, cel mai important premiu de poezie din România, sau cu romanul „Ploile amare” cu care a câştigat Premiul Academiei. Mai pot aminti antologia lui Groşan – „Trenul de noapte” sau alte cărţi mai mici dar extrem de pline de umor şi de haz. Aş mai aminti pe Cassian Maria Spiridon de la Iaşi, cu cartea scoasă de noi „Poeme în balas”, tot o carte foarte premiată. Cred că toţi scriitorii bistriţeni, de la optzecişti în sus, au scos măcar o carte la editura noastră,  Alexandru Cristian Miloş, Ioan Pintea, David Dorian, Cornel Cotuţiu, Alexandru Uiuiu, Ana Dragu şi mulţi alţii. Dacă ai autori buni, sigur că şi rezultatele sunt pe măsură. Deşi noi nu vânat  niciodată premii, nu am urmărit acest lucru, dar acestea vin pe cale de consecinţă. Nu este un scop al nostru să câştigăm premii şi distincţii. Scopul nostru este să ne desfăşurăm activitatea, în permanenţă, sub semnul superlativului, indiferent de gen. Noi vrem să prezentăm lumii tot ceea ce e mai bun. De multe ori vedem pe canelele media şi la televizor lucruri fără consistenţă, fără relevanţă şi acestea sunt, din păcate, prezentate mai des decât cele cu consistenţă şi expresivitate de reţinut.

Rep.: - Premiile editurii totuşi nu sunt de neglijat.

          Gavril Ţărmure: - Editura a primit, al sfârşitul anului trecut în 30 noiembrie, Premiul anului 2016. În ianuarie 2018, câţiva autori ai editurii au fost premiaţi, iar în anul 2017 Alexandru Uiuiu a luat premiul Saloanelor Rebreanu pentru romanul „Iustin”, un roman cvasi-experimental, o evocare şi o declaraţie de dragoste pentru mult regretatul său prieten Iustin Panţa, care a murit într-un teribil accident când avea vreo 35 de ani. Pentru performanţele din anul 2017, Dan Coman, omul editurii noastre, un om căruia îi datorăm foarte mult, a luat premiul pentru cartea „Insectarul Coman”, cartea de poezie a anului 2017, premiu ce a fost decernat la Bucureşti de Ziua Culturii Naţionale. De asemenea, Vlad Drăgoi a luat premiul „Tânărul scriitor al anului 2017” , tot în 15 ianuarie, la Bucureşti. Moni Stănilă a luat premiul pentru „Cea mai bună carte de poezie a anului 2017” în Republica Moldova, la Chişinău. Iar Ovi Olaru a fost nominalizat pentru „Tânărul poet al anului 2017”. Sunt câteva performanţe care merită amintite. Sunt nişte oameni de o modestie absolut incredibilă, dar sunt de mare valoare pe plan naţional. Cred că sunt mai cunoscuţi la Bucureşti, la Iaşi, la Botoşani, la Timişoara, decât la Bistriţa.

          Rep.: -  Vreau să vorbim de două prietenii cea cu Ion Mureşan şi exigenţa literaturii li cea cu Grigore Leşe şi despre păstrarea folclorului nealterat.

          Gavril Ţărmure: - Împreună cu Ioan Mureşan, de zeci de ani ne-am consolidat o prietenie sinceră, bazată pe afecţiune şi respect. Trebuie să recunosc că m-am apropiat de poezia contemporană citind cărţile de poezie a lui Ion Mureşan. Prin anii 80 citeam „Cartea de iarnă”, o splendoare de carte, un poem senzaţional, cuceritor şi convingător. În felul acesta m-am apropiat de poezie şi am construit aproape instantaneu un fel de exigenţă de care azi nu mă pot dezbăra. De altfel, nici nu vreau. Ion Mureşan a luat premiul Uniunii Scriitorilor, premiul Radio România Cultural, premiul Academiei Române, premiul „Mihai Eminescu”. Este o bucurie pentru mine prietenia cu Ion Mureşan şi faptul că girează Editura Charmides. Cu Grigore Leşe sunt prieten de la începutul anilori 90. Am fost foarte impresionat, o profundă fascinaţie, când l-am ascultat cântând, pentru că pe vremea aceea el cânta peste tot, şi pe stradă, şi în cafenele, şi în restaurante, şi pe scenă. Grigore mi-a amintit de copilăria mea şi de tot adevărul despre folclorul românesc. Nu uitasem cum cântau oamenii, cum cântau ţăranii, dar auzindu-l pe el mi-am amintit. Tata, ascultându-l pe Grigore Leşe, mi-a spus „cântecele acestea le ştiu de când eram eu copil, dar nu s-au mai cântat”. Tata făcea o judecată de valoare extrem de sintentică în ceea ce-l priveşte pe Grigore Leşe. Mi-a spus: „Dragul tatii, ăsta horeşte ca oamenii, nu aşa ca la televizor”. Grigore Leşe, după părerea mea, a fost şi este o mare şansă pentru muzica tradiţională românească, pentru că muzica tradiţională românească era pe cale să nu se mai recunoască pe sine. Dacă Ion Mureşan vorbea despre întâlnirea cu tine însuţi la lecturarea unei cărţi, Grigore Leşe ne-a amintit despre frumuseţea şi despre profunzimea şi despre tulburătoarea valoare a folclorului românesc. Grigore este de apreciat nu doar pentru că cântă absolut senzaţional, ci şi pentru că are o valenţă de militant în apărarea folclorului românesc. Nimeni nu a mai reuşit asta. A făcut o monografie aproape exhaustivă a folclorului românesc care a mai rămas în zone izolate, în zone îndepărtate, greu accesibile. Cu sprijinul Institutului Cultural Român, Grigore Leşe a imprimat pe CD aproape toate emisiunile pe care le-a făcut la Televiziunea Română „La porţile cerului”. A înmagazinat toate aceste experienţe şi bucurii spirituale ale culturii româneşti. La încpeutul anilor 90 am avut un  program cu el. Cred că venea la Bistriţa de 8-10 ori pe an şi realizam aici un soi de studio de folclor. Sigur că nu-i convenea la toată lumea maniera lui dură de exprimare, dar nu se putea altfel, pentru că trebuie să se impună cumva, trebuia să se facă ascultat. Este cât se poate de îmbucurător faptul că Grigore Leşe adună tot atâţia spectatori câţi adună un manelist. Iar acesta este un lucru extraordinar, mai ales că vin mulţi tineri, care sunt atraşi de ceea ce este adevărat şi sincer exprimat. Grigore Leşe este o şansă. Primele trei CD-uri au fost scoase de noi – „Cântece de cătănie”, „Hori” şi „Pastorale” şi o culegere de folclor „La obârşii” – splendidă. Grigore Leşe a reuşit inclusiv să susţină o teză de doctorat despre cântarea tradiţională, aşa că mă bucur foarte mult de această prietenie cu el.

          În ceea ce priveşte folclorul, am reuşit să editez şi alte CD-uri foarte valoroase, şi mă refer la două CD-uri cu Grupul Iza din Maramureş,  un grup extrem de expresiv, şi un CD, tot din zona Maramureşului,  cu Nicolae Piţiş şi Casandra Hauşi, o tânără cântăreaţă, care a luat premiul I la Festivalul „Maria Tănase”. Nicolae Piţiş are 80 de ani şi a imprimat pe acest CD vreo 5-6 cântece, dar are cântece şi împreună cu Casandra.  Un alt CD excepţional pe care am reşit să-l scot este cel cu Cvartetul Transilvan, cu suite folclorice româneşti cântate exemplar de Nicuşor Silaghi la vioara I, de Gabriel Croitoru, marele violonist la vioara a II-a, Marius Orăşan la violă şi Vasile Jucan la violoncel. Cred că este o mare performanţă. Dar am mai imprimat foarte multe CD-uri cu muzică tradiţională românească cu artişti din Bistriţa şi, foarte important două CD-ul cu rapsodul Teodora Purja. În curând vom scoate un CD cu Lenuţa Purja, fiica Teodorei, şi eventual lui Sergiu, nepotul, dacă se încumetă să cânte. El este profesor la Cluj, dar nu ştiu dacă este dispus să înregistreze pentru CD, deocamdată. Sunt o familie excepţională. Şi Lenuţa cântă bine, dar mama ei este absolut excepţională. Şi mă bucur că Sergiu este apropiat de muzica tradiţională nu doar interpretând-o ci şi ocupându-se de culegeri. El este omul Centrului care se ocupă de culegerile de folclor. Ştie să tehnoredacteze muzică, ştie să alcătuiască o culegere de folclor, ceea ce este foarte important pentru noi. Cântă muzică tradiţională din zona noastră, care este foarte puternică, de altfel. Atât Sergiu, cât şi Grigore Leşe fac servicii folclorului de pe Valea Someşului, care este valea cu cel mai bogat folclor din România. Aici a avut loc acest mic conflict civil, ca să zic aşa. Feciorii de pe Valea Someşului, mergând în cătane la Împărat, au avut ocazia să se ciocnească cu două civilizaţii: cea ţărănească de pe Valea Someşului cu cea extrem de riguroasă, rigidă aproape a regimentului de grăniceri. Ca urma a acestei depărtări de casă, a diferenţei de rânduială, de obicei, cu rigorile şi regulamentul militar au creat un folclor extrem de puternic şi de expresiv, unic în România.

          Rep.: - Ce cuprinde agenda anului 2018, anul centenarului Marii Uniri. Cum arată acţiunile de la Centrul Judeţean pentru Cultură?

          Gavril Ţărmure: - Centrul Judeţean pentru Cultură, dar şi celelalte instituţii, au în vedere organizarea unor acţiuni de mare anvergură în Anul Centenarului, dar şi unele acţiuni realizate împreună cu Muzeul Judeţean, cu Biblioteca Judeţeană, pentru că, într-un fel, suntem instituţii surori. Sigur, avem o colaborare strânsă şi cu Centrul Cultural Municipal, cu toate instituţiile culturale din judeţ, de la Năsăud, Beclean, Sângeorz Băi. Suntem în perioada în care vom fixa câteva acţiuni. Am avut o şedinţă lucrativă la Consiliul Judeţean şi Instituţia Prefectului, pe care o vom repeta şi vom stabili care sunt acţiunile cele mai importante care vor fi susţinute şi de cele mai importante instituţii ale statului român, ale Guvernului, prin Prefectură, prin Consiliul Judeţean şi prin instituţiile noastre. Deocamdată toţi avem ambiţii foarte mari, proiecte foarte frumoase, dar să vedem în ce măsură vor fi susţinute şi sub aspect material şi să reuşim să facem manifestări de care şi publicul să se bucure şi să aibă şi valoare intrinsecă, legate de acest eveniment. Dar vor rămâne şi evenimentele tradiţionale, consacrate. Amintesc, de exemplu, în perioada 22-25 iunie vom avea un mare festival, pe două secţiuni, un concurs pentru formaţiile de folclor amatori din judeţ, cum participarea unor formaţii profesioniste din România, şi anume Ansamblul „Oltenia”, Ansamblul „Banatul” şi alţii.

          Rep.: - Vă mulţumim şi succes cu activităţile din acest an, în care împreună să ne bucurăm de evenimente frumoase!