O lucrare de referinţă

Profesorul Ştefan Szasz, ilustru dascăl trăitor la Uriu, aduce în faţa cititorilor, de sub negura vremilor, date pertinente din "Monografia Comitatului Solnoc-Dăbâca", elaborată de Kadar Jozsef în urmă cu o sută şi ceva de ani. La Editura Clusium, cu sprijinul Primăriei din Uriu şi a Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa Năsăud, a apărut monografia bilingvă "Cetatea Ciceului şi comuna Uriu". Prima parte o constituie traducerea din limba maghiară în limba română a profesorului de limba română Ştefan Szasz, care aduc în prim plan existenţa de-a lungul secolelor a Cetăţii Ciceului şi a localităţilor comunei Uriu: Ilişua-1405 prima denumire atestată- Ilswa, Hăşmaşu Ciceului-1405- Haghmas, Cristeştii Ciceului-1332- Kereztur şi Uriu- 1332-Eer.

Nu este de ici de colo să parcurgi mile de pagini lăsate moştenire de Kadar Jozsef, să esenţialăzezi datele despre Cetatea Ciceului, ca mai apoi, traducându-le în română, la ele să aibă acces toţi cei interesaţi de istoria plaiurilor pe care trăiesc.

În 162 pagini în limba română şi 93 pagini în limba maghiară ne întâlnim cu Kadar şi scrierile sale, cu omul de cultură care a lăsat o moştenire de necontestat la care fac trimitere mereu toţi istoricii. Prin această ediţie bilingvă, se pune la dispoziţia specialiştilor şi a publicului larg mostre din opera monumentală a eruditului profesor, o imagine globală şi puncte de vedere interesante ale unor vremuri ce ţin de istorie, o imagine creată de cercetători de mare probitate morală şi profesională, de Kadar Jozsef şi de mulţi alţii care le-au urmat. Oferim cititorilor mărturii despre interferenţele româno-maghiare (şi nu numai), transilvano-moldoveneşti etc. toate acestea oglindite în istoria de lungă durată a localităţilor Uriu, Cristeştii Ciceului, Hăşmaşu Ciceului şi Ilişua, aşezări care o anumită perioadă au aparţinut de vastul domeniu al Cetăţii Ciceului.

Foarte bine documentat este studiul "Bilingvismul român-maghiar din Uriu. Condiţionarea socio-istorică", al profesorului specialist în interferenţele culturale dintre cele două etnii, Ştefan Szasz , unde se fac incursiuni în secolele anterioare ale istoriei comunei, printr-o evaluare sociologică, antropologică, demografică, religioasă etc. a secolului al XIX-lea şi a secolului al XX-lea, rezultatele fiind conturate, într-un mod specific şi interesant, în plan lingvistic, cu reflexe în bilingvismul popular milenar din zonă şi din localitatea de centru de comună. O lucrare monumentală, întregită vizual cu poze cu cele mai importante obiective şi monumente din comună. Dacă fiecare zonă a judeţului ar avea dascăli ca şi Ştefan Szasz, cu siguranţă am fi mult mai bogaţi în date istorice, în dovezi despre apartenenţa noastră ca neam.