Prof. Ioan Seni: 130 de ani de la Adunarea ASTREI ținută la Năsăud în 22 octombrie 1893

Adunarea a fost convocată prin revista Transilvania din 15 oct 1893, după ce Comitetul Asociațiunii a fost convins că a trecut pericolul holerei. Inițial fuseseră stabilită tot la Năsăud, pe 27 august, dar amânată din cauza acestei boli. Data și locul desfășurării au fost stabilite în ședința Comitetului, din 19 sept. acelaș an.

Programul Adunării începea duminică, 22 oct. cu un parastas pentru memoria președintelui George Barițiu, decedat în data de 2 mai 1893. Ședința continua cu următoarea ordine de zi: 1. Deschiderea oficială a ședinței, la orele 10 în spațiul destinat acestui scop. 2. Raportul general despre activitatea anului 1892. 3. Alegerea unei comisii de 3 pentru examinarea Raportului general și a altei comisii de 3 pentru examinarea raportului financiar pe anul 1892 și a proiectului de buget pe anul 1894. 4. Stabilirea unei comisii de 3 pentru încasarea cotizațiilor vechi și a cotizației noilor membri înscriși. 5. Reținerea propunerilor și a eventualelor înterpelări. 6. Raportul comisiei de înscrieri de noi membri. 7. Citirea eventualelor disertațiuni/conferințe. Luni, 23 oct: Ședința a II-a cu următoarea ordine de zi: 1. Deschiderea ședinței la ora 9. 2. Verificarea procesului verbal al ședinței I. 3. Raportul comisiilor stabilite în ședința I. 4. Alegerea președintelui, casierului și eventual al altor funcționari ai Asociațiunii pentru restul perioadei 1893-1895. 5. Citirea eventualelor disertațiuni. 6. Stabilirea locului pentru viitoarea Adunare generală. 7. Dispozițiuni pentru autentificarea procesului verbal al ședinței a II-a. 8. Încheierea ședințelor adunării generale. Eventuale disertații neprezentate să fie predate prezidiului cu 8 zile înaintea adunării generale următoare. Această ordine de zi era semnată de vicepreședintele Ilarion Pușcariu și secretarul Dr. Amos Frâncu la 19 sept. 1893. (Vezi Transilvania Oct 1893).

Zaharia Boiu, unul din membri Comitetului Central al Asociațiunii relatează în articolul În ajunul Adunării generale din Năsăud, publicat în revista Transilvania, aspectele sau atmosfera care a dominat întreaga adunare generală, insistând pe faptul că adunarea a fost amânată din august în octombrie, din cauza holerei, că la Năsăud, înainte cu 23 de ani avuseseră loc adunarea a X-a a Asociațiunii, în 8, 9 și 10 august 1870, o adunare cu largi ecouri în rândul astriștilor, fiindcă era cunoscut interesul năsăudenilor pentru cultură, năsăudeni care, aproape un secol, prin grănicerismul lor luaseră contact cu puterile europene și interesele lor în spațiul european. Se evidențiau greutățile românilor din acești ani (1892-1894 – mișcarea memorandistă), lupta lor pentru drepturi egale cu ceilalți prin memorii și că doar prin ASTRA se mai putea spera, deși adunările despărțămintelor erau interzise, una câte una, pe motiv de „agitațiune”, dar se spera că „negurile se vor împrăștia și soarele rămâne, luminând lumea”. Comparând situația ASTREI la nivelul celor două adunări se constata că în 1870 ASTRA avea 22 despărțăminte cu 47 de membri fondatori, 30 membri pe viață, 126 membri ordinari, cam 203 în total. La nivelul anului 1893 numărul membrilor era mai mare de trei ori, existând 34 de despărțăminte, mai mult cu 12. Numărul abonaților la revista Transilvania a crescut de la 231 la peste 800, cu 600 mai mulți. Veniturile au crescut de la 7000 fl la peste 8000 fl, iar averea Asociațiunii, care în 1870 era de 50 000 fl a crescut la nivelul anului 1893 de circa patru ori. Chiar dacă în 23 de ani au dispărut mulți bărbați importanți din istoria ASTREI, se constată o creștere a inteligenței românești, dovedindu-se o anumită prosperitate a poporului român, o reală legătură între inteligență și popor, în ciuda tuturor calomniilor și persecuțiilor. Multe aspirații ale ASTREI s-au împlinit, dar românii încă nu aveau o academie de drept și nici catedre academice pentru limba și literatura română. În ciuda atâtor greutăți, Asociațiunea și-a sporit starea materială, a crescut numărul ajutoarelor prin creșterea numărului despărțămintelor, a crescut interesul pentru construirea unei cancelarii, a unei arhive și biblioteci pentru Asociațiune, a unei școli pentru fete, aspecte de progres ce se datorează și Năsăudului care la adunarea din 1870 au depus în fondul Asociațiunii peste 5500 fl. prin înscrierea în ASTRA a tutror comunelor grănicerești și a mulți particulari. Dacă în 1870 se aduceau elogii răposatului mecenat Emanuil Gojdu, în 1893 va fi elogiat la Năsăud George Barițiu, ca președinte al Asociațiunii, întemeietor al revistei Transilvania și susținător al presei românești. A scris și Istoria Regimentului grăniceresc năsăudean. Se conta pe armonia năsăudenilor în prosperarea ASTREI.

În procesul verbal încheiat în 26 august 1893 era consemnată cererea directorului Despărțământului XXI al ASTREI de la Năsăud, dr. Ioan Pop - vicar, ca adunarea Astrei din august, amânată din cauza holerei, să se desfășoare tot la Năsăud, atunci când condițiile vor fi mai bune. Rugămintea a fost îndeplinită și în zilele de 22-23 oct. adunarea se desfășura în condiții deosebite la Năsăud. După desfășurarea și  reușita adunării au rămas aprecierile, ca „o cântare frumoasă care după ce s-a terminat, încă mai răsună în urechile noastre și mai vibrează în inimile noastre”. De la ASTRA Centrală/ Sibiu participau vicepreședintele – vicarul arhiepiscopal Dr Ilarion Pușcariu însoțit de Ioan Papiu, Partenie Cosma, Leontin Simonescu, Onoriu Tilea și Zaharia Boiu. S-au alăturat delegați din Bran, Blaj, Făgăraș ș.a. sosind sâmbătă la amiază în gara din Bistrița și întâmpinați de delegați ai despărțămintelor Bistrița, Năsăud și Bârgău. Avocatul Dr. Demetriu Ciuta a avut un călduros cuvânt de „Bun venit” la care a răspuns cu mulțumiri vicepreședintele Pușcariu. Un șir lung de trăsuri au dus toți delegații în oraș la hotelul Zohrer să servească prânzul. Plini de veselie pe la orele două p.m. conductul trăsurilor se îndreaptă spre Năsăud, trecând peste Dealul Târgului spre Dumitra unde se auzeau deja cântecele neobositului cor al bârgăoanilor. Coborând de la Prislop spre Năsăud o numeroasă delegație de năsăudeni, însoțită de o ceată de tineri călăreți în costume someșene, așteptau comitetul și delegații ASTREI, pe care președintele Despărțământului Năsăud – pr. vicar dr. Ioan Pop îi salută cu căldură la care răspunse cu însuflețire vicepreședintele Pușcariu. La intrarea în Năsăud îi întâmpină pe oaspeți o frumoasă poartă de triumf cu inscripția „Bine ați venit”. Primarul Iacob Prădan le adresă un cuvânt de „Bun-sosit” și mulțumi vicepreședintelui în cuvinte alese. Poporul adunat în număr impresionant, mai ales tineri școlari conduși de profesorii lor au izbucnit în vii aclamații, treascurile zguduiau aerul, muzica pompierilor militari intona marșuri naționale. Era un moment ce înălța inimile tuturor. În triumf au fost conduși pe strada principală, trecând pe lângă maiestosul gimnaziu, delegații ASTREI Centrale spre casa vicarială, lângă piață și noua biserică care, cu cele două turnuri domina întreg Năsăudul, chiar și Valea Someșului. Au fost întâmpinați de cei ai casei și primiți cu tradiționala ospitalitate româneasacă. Fiecare oaspete a fost încartiruit și ospătat într-o casă de vrednici și înstăriți gospodari. Seara de cunoștință i-a întrunit pe toți – gazde și oaspeți în sala hotelului „Rahova”, unde în sunetul muzicii și al cântărilor corului bârgăoanilor, între numeroasele salutări și resalutări s-a servit cina comună, după care unii mai repede, alții după miezul nopții s-au dus la odihnă. Duminică dimineața, la ora 7 tinerimea școlară însoțită de profesorii săi se deplasa în ordine spre biserica cea mare pentru rugăciunea îndătinată. Pe la orele 8 frumoasa biserică s-a umplut de credincioși. Vicarul Dr Ioan Pop – președintele Desp. Năsăud, asistat de preoții astriști Petru Vârtic, Gh. Domide, V. Dumbravă, Ioan Bulbuc, Ioan Dologa și Anton Precup oficia Liturghia și parastasul pentru fericitul președinte al Asociațiunii George Barițiu, iar corul plugarilor năsăudeni executa cântările religioase. În Cuvântul său vicarul dr Ioan Pop a prezentat și rolul și însemnătatea Asociațiunii pentru poporul român, referindu-se și la meritele distinsului președinte George Barițiu. La ora 11 se deschidea adunarea anuală a ASTREI în sala cea mare a Gimnaziului – Aula, unde deabea a încăput numerosul public. Cuvântările de la prezidiu erau întâmpinate sau întrerupte cu vii aclamațiuni ale publicului din sală. Totul decurgea în deplină ordine. Partea oficială a ședinței arăta progrersele parcurse de Asociațiune. Banchetul a început pe la orele 3 după masă și s-a ținut în sala de gimnastică a Gimnaziului, fiind de ajutor tinerii gimnaziști. S-a toastat pentru Maiestatea Sa Împăratul și Regele apostolic Francisc Iosif I prin vicepreședintele Asociațiunii Dr Ilarion Pușcariu, toast ascultat în picioare și însoțit de aclamațiuni, de bubuit de troascuri și de imnuri poporale. Vicar dr Ioan Pop a toastat pentru vicepreședintele Dr Ilarion Pușcariu, directorul Gimnaziului Ioan Ciocan pentru Comitetul Central al ASTREI, D-l Papiu pentru administrația comitatului Bistrița-Năsăud. S-a toastat și s-a mulțumit și în limba maghiară. Zaharia Boiu (în versuri), Dr Bunea, Dr Hossu, Gh Domide, N. Garoiu, N Muler (în limba germană) au toastat pentru năsăudeni.

În onoarea năsăudenilor, de Zaharia Boiu: „Colonii Divului Traian în Dacia s-așază/ Și ca la „Patruzeci de Sfinți” pământul înviază/ Aratrul sparge țeltna, pădurile răsună/ Și sate și cetăți răsar sub aqvila străbună/ Iar când potopul ginților ajunge la hotare/ Și Leru Domnului plecă drept spre-a lor întâmpinare/ Atunci colonii ca orfani se-mprăscia prin lume/ Și veacuri trecu de nu auzi nici chiar de a lor nume/ Încet, încet s-adună iar la vatra părintească/ Ca ce-a rămas din vijelii să strângă, să grijască/ Barbarii vin, barbarii trec, Românul îi petrece/ Și unde unul a căzut, răsar în locu-i zece./ Așa se scurg veciile, ca zile după zile/ Câmpiile coc grâne, Carpații dau asile;/ Cu binele se-mprietenesc, cu relele dau pieptul,/ Dar mai presus de sabie pun totdeauna dreptul/ Și iataganul cel cumplit când fulgeră spre țară,/ Colonii-n jur de jur se strâng și legiuni prepară,/ Să-nfrunte hoardele ce vin s-aducă morți și ciume,/ Și Someșan și Bârgăoan în zbor își fac renume./ Aratrul arma poartă cu braț de bărbăție,/ La turme, în țarină și război sunt foc de vitejie;/ La toți dușmanii-s cunoscuți „Românii de departe”,/ Cu sânge de eroi roșesc câmpiile lui Marte./ Cântata faimă azi treizeci de ani serbare seculară,/ De când ei poartă armele și-n țară și-n afară,/ Când în Ceneda desvelesc a steagului cortină,/ Și văd a Ducelui supremă scriptură și icoană./ Coroana poartă mărcile „Credință și Constanță!”/ Voi v-ați luptat în Sfânta Alianță!/ Lăsați-mă să cânt și azi onoarea lor salvată:/ Românii lăsară la români „Virtutea re-nviată”/ Dormiți în pace, bravi părinți, și fiii vă urmeze,/ Virtutea voastră neam de neam în pieptul lor vieze;/ Și-atunci dușmani vor auzi, aducă-i nordul, sudul;/ „Român am fost, sunt, voi să fiu!” – Trăiască Năsăudul!//

După  banchet oaspeții s-au împrăștiat, stând sau umblând în grupuri, grupuri în povești prietenești. Dar una oaspeții vorbeau și alta gazdele făceau. Pe la orele 6 după masă s-aud tunete de treascuri, strada principală se iluminează, muzica răsună și o frumoasă conductă de torțe vine cu muzica în frunte și se opresc înaintea casei președintelui, a „cuartirului general”. Alternând piese de muzică și cântări, conducătorul George Tomuța, econom năsăudean, salută adunarea generală a Asociațiunii ASTRA și pe președintele ei, și cu cuvinte simple, dar pline de viață îi urează viață lungă și fericită. Președintele, înconjurat de „statul major”, mulțumi bravilor năsăudeni, încredințându-i de viul interes al Asociațiunii pentru binele poporului și îi îmbărbătă a-i da mâna de ajutor la împlinirea chemării ei. Apoi cu strigăte de „Să trăiască” conductul pleacă și traversează străzile principale ale orașului, iar oaspeții cu gazdele lor petrecură restul serii în sânul familiilor.

Dimineața la orele 10 se ținea ședința a II-a. Comisiile alese raportează, se face alegerea președintelui pentru restul perioadei, de asemenea, a secretarului II, a casierului. Apoi se ascultă cu plăcere disertațiunea lui Basiliu Bașotă despre Învingerea romanilor asupra dacilor. Fiind epuizată ordinea de zi, vicepreședintele aclamă cu vivacitate și prin cuvinte însuflețite ridică ședința, iar Dl vicar Dr Ioan Pop îi mulțumește pentru înțeleapta conducere și-i urează Asociațiunii progres și succes. După petreceri prin familii publicul se întrunește din nou la balul ce se organiză în sala de gimnastică, frumos aranjată și decorată de către tineretul licean, unde cu plăcere au petrecut până în zori. Portul național era bine reprezentat de variantele Someș și Bârgău. La miezul nopții, „Călușerul” și „Bătuta” jucate de 12 studenți culegeau aplauze entuziaste. Premiul de 2 galbeni pentru un costum gătit de mâinile ei îl câștigă o fetiță bârgăoancă, Sabina Duca.

Cu acestea au trecut ca orele zilele adunării generale de la Năsăud și nici o incidență n-a inourat cerul cel albastru. Singură, o depeșă despre ieșirea din viață a merituosului fost secretar II și director al Școlii de Fete al Asociațiunii ASTRA Sibiu, Dr Ioan Crișan le-a adus aminte tuturor participanților că și în zilele de bucurie omul stă sub sceptrul ursitei. În dimineața următoare toți membrii comitetului împreună cu alți oaspeți se aflau la locuința președintelui, vicarul Dr Ioan Pop, urmând încă o strângere de mână cu frații năsăudeni și bârgăoani adunați acolo, încă o mulțumită pentru nobila ospitalitate, încă o salutare, urmând să se revadă la Sebeș, unde va fi organizată adunarea anului următor 1894. Conductul salută în dreapta și în stânga, cu strigăte de „Rămas bun”, Călătorie bună”, „Trăiască Năsăudul”, până ce au ieșit din orășelul atât de frumos. (După revista  „Transilvania”, luna noiembrie 1893).

Prof. Ioan Seni

Președinte de onoare al

Despărțământului ASTRA Năsăud