Alexandru Bohăţiel şi ASTRA năsăudeană
-
View the full image
foto
Născut într-o familie cu 7 copii, va face studii de drept la Cluj după care va urma cariera de jurist, profesie ce-i va permite să fie ales şi deputat în Dieta de la Cluj în anul 1848, for în care îl va cunoaşte pe viitorul preşedinte al ASTREI, Andrei Şaguna. Din nefericire, cei doi-trei români din Dieta clujeană, maghiară într-o mare proporţie, n-au reuşit să împiedice anexarea Transilvaniei la Ungaria în timpul revoluţiei paşoptiste. Orice act de dreptate pentru români, cerut de cei trei deputaţi români le putea aduce moartea, pentru că pe străzile Clujului autorităţile ungureşti au îngăduit grupuri de presiune sau cete de huligani care semănau moartea printre români la tot pasul.. Pledoaria primarului ing. D. Mureşan la dezvelirea bustului Bohăţel, 2009.
Nici delegaţia condusă de Andrei Şaguna n-a avut mai mult succes în 1848, la întâlnirea cu împăratul habsburgilor care se adăpostea sub articolul din Lege al Dietei din Transilvania precum că „se dau drepturi tuturor cetăţenilor fără deosebire de limbă, naţionalitate şi religie”, nu numai ungurilor (n.n.). Nerespectarea legii, abuzurile ungurilor exacerbaţi i-au determinat pe români să-şi apere drepturile chiar prin intermediul armelor. Sunt bine cunoscute încercările militare ale lui Avram Iancu, incursiunile grănicerilor năsăudeni pentru a potoli furia insurgenţilor unguri (bustul lui Avram Iancu la Năsăud şi numele unei străzi amintesc viitorimii de eforturile româneşti comune pentru drepturile şi libertăţile românilor la 1848…). Alexandru Bohăţiel va interveni în calitate de jurist la eliberarea unor grăniceri năsăudeni arestaţi în timpul revoluţiei paşoptiste… Mai târziu îl vor dori în fruntea urbei lor, aspect ce se va concretiza între anii 1861-1876.
Perioada revoluţiei paşoptiste şi a înfrângerii ei a trecut repede, a neoabsolutismului la fel, urmând din anul 1860 o perioadă de liberalism politic în timpul căruia Al. Bohăţiel s-a implicat tot mai mult în lupta pentru drepturile românilor, scoţând în evidenţă onestitatea lor şi spiritul lor pacifist. Românii şi-au întemeiat o societate culturală de emancipare - ASTRA, şi-au alcătuit o Dietă nouă reprezentativă, democratică, la Sibiu, şi-au întemeiat districte autonome la Făgăraş, Zarand, Năsăud etc., au promovat limba română ca limbă oficială, alături de ceilalţi. Bohăţiel a apărat cauza ţăranilor români care-şi revendicau pământurile, s-a afirmat în lupta românilor pentru autonomia lor. A fost ales căpitan suprem al districtului năsăudean, fiind preferat dintr-un buchet de intelectuali ardeleni şi primit pe aceste plaiuri într-o atmosferă de mare sărbătoare. Au urmat apoi ani de muncă, ani de afirmare naţională, românească. Succesele administrative erau evidente.
În aceste condiţii, în anul 1870 Năsăudul putea găzdui adunarea anuală a Asociaţiunii ASTRA, adunare la care s-au întrunit numeroşi intelectuali români ardeleni. În anul 1868, Năsăudul avea înscrişi în ASTRA 37 de membri, iar cu cei înscrişi în 1870 numărul astriştilor năsăudeni a sporit substanţial. În anul 1870 ţinutul năsăudean avea 47 de membri fondatori şi peste 156 ordinari, numărul astriştilor crescând an de an, fiind hotărâţi să activeze intens pentru binele şi interesul naţiunii române…
La adunarea găzduită de năsăudeni în anul 1870, căpitanul districtului Al. Bohăţiel şi-a exprimat marea bucurie şi fericirea de a-i avea la Năsăud pe „fraţii de un sânge şi o limbă, spre a ne vedea unii pe alţii, spre a strânge cu noi mâna de frăţinătate…”.
Ordinea lucrărilor adunării de la Năsăud s-a stabilit de către conducerea centrală a ASTREI la Sibiu încă din data de 7 iunie 1870, hotărându-se: „Ordinea lucrărilor celei de a X-a adunări ce Asociaţiunea Transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român va ţinea-o la Năsăud în 8 şi 9 august 1870. În ŞEDINŢA I: (…) Secretariatul Comitetului raportează despre activitatea Asociaţiunii, în decurgerea acestui an şi despre rezultatele ce s-au ajuns prin trânsa; Casierul şi controlorul aştern bilanţul veniturilor şi speselor anuale şi arată starea materială a Asociaţiunii..; Bibliotecarul raportează despre starea Bibliotecii Asociaţiunii (…); Presupunându-se că lucrurile enumerate până aici nu vor absorbi tot timpul şedinţei, restul timpului se întrebuinţează pentru cetirea disertaţiunilor subşternute de timpuriu la prezidiul comitetului. ŞEDINŢA II: 1. Această şedinţă se începe cu continuarea cetirei disertaţiunilor restante din şedinţa premergătoare; 2. Adunarea primeşte şi desbate rapoartele comisiunilor delegate în şedinţa precedentă; 3. Se aduc şi se dezbat proiectele şi moţiunile ce se fac în privinţa Asociaţiunii; 4. Fiindcă mandatul oficialilor şi membrilor din Comitetul Asociaţiunii, aleşi şi respectiv realeşi la adunarea generală din Cluj, a expirat, pentru aceea adunarea generală procede la alegerea noilor membri în comitet şi oficiali pentru cei trei ani următori; Se va destina locul şi timpul viitoarei adunări generale…
Adunarea de la Năsăud a ţinut trei zile: 8-9 şi 10 aug. 1870. Primirea delegaţilor din ţară a fost una sărbătorească, de o intensitate emoţională plină de respect şi recunoştinţă, stare emoţională recunoscută de însuşi preşedintele Asociaţiunii - Vasile Ladislau Pop (1819-1875) – om politic român, preşedinte al Tribunalului Suprem pentru Transilvania (cu sediul la Cluj - 1861 şi Viena, din 1864), fost vicepreşedinte al guvernului (1861) , care-i saluta pe năsăudeni cu celebra formulă istorică: „Salve romuli parva nepos”, continuându-şi apoi pledoaria: „Nici un ţinut din Transilvania pe unde s-au ţinut adunările generale nu au arătat mai mult zel şi simpatie către adunarea generală, decât districtul Năsăudului şi împrejurul lui, dară nici că este un alt ţinut în Transilvania afară de Braşov a cărui populaţiune să fii făcut mai multe sacrificii pentru înaintarea culturei poporului şi să fii dat mai multe dovezi…”. La fel de convingător se dorea preşedintele Asociaţiunii ASTRA când nuanţa şi următorul aspect: „Cultura poporului, fraţilor, şi literatura română - acestea două sunt medicamentele noastre, acestea două sunt chezăşia existenţei naţionale, pentru că - preciza acelaşi preşedinte Vasile Ladislau Pop: „cultura poporului înaintată şi asigurată, asigură şi viitorul şi existenţa lui şi prin el existenţa noastră…, iar literatura naţională „este monumentul cel mai măreţ şi cel mai tare al existenţei unei naţiuni, care prin nici un eveniment, nici o furtună nu poate să se dărâme, să se ruineze. Monumentele de metal, de piatră, făcute cât de tari (…) le dărâmă timpul - literatura nu! Literatura se poate numi eternă”.
În continuare, acelaşi preşedinte Vasile Ladislau Pop se adresa cu toată căldura sa mulţimii de năsăudeni, în prezenţa lui Al. Bohăţiel: „Am venit, fraţilor, la d-voastră…, căci v-am cunoscut simţămintele cele bune către familia cea mare (a ASTREI - n.n.) şi nu ne-am îndoit, nici un moment, că aceia care aşa mult au jertfit pentru şcoli, pentru luminarea poporului, ne vor primi cu căldură pe aceia care asemenea năzuiesc a înainta cultura poporului.”.
Răspunzând preşedintelui, căpitanul suprem al Districtului Năsăud, Alexandru Bohăţel exprima marea bucurie a populaţiei districtului de a găzdui cea de-a X-a adunare generală a ASTREI: „Ne este îndoită bucuria ştiindu-vă veniţi aici pentru un scop sublim, sfânt şi vital, şi văzându-vă veniţi aici din toate părţile monarhiei locuite de români spre înaintarea acelui scop: înaintarea literaturii române şi culturii poporului român…” După o incursiune succintă în istoricul naţiei române, în care consemnează că „au trecut timpurile împărăţiei forţei brutale, ale domniei fanatismului (…) între naţiunile lumii, acele vor juca rolul principal, care sunt şi vor fi mai înaintate în ştiinţă, arte şi cultură, aşa şi în societăţi, (…) care vor înainta mai iute, acele vor ajunge mai curând ţinta”. Apoi, arătând şi scopurile Asociaţiunii precum şi interesul năsăudenilor pentru carte şi pentru şcoli, într-o atmosferă de mare entuziasm Bohăţiel anunţa înscrierea celor 44 de comune grănicereşti ca membrii fondatori sau membri pe viaţă ai Asociaţiunii, depunând în caseria Asociaţiunii suma de 5470 florini. Suma respectivă rămânea cea mai mare depusă la ASTRA, de la înfiinţarea acesteia şi până în anul 1907, iar adunarea generală devenea epocală prin rezultatele materiale şi spirituale obţinute. Suma de 270 fl provenea de la câţiva zeloşi: Ion Marte Lazăr, Maxim Pop, Florian Moţoc, Ioan Mălai, Grigore Moisil şi Ştefan Pop precum şi de la membrii noi: Mihai Făgărăşan - pr. Tăure, Pavel Pop, Artemiu Spătariu, Andrei Cârcu, Vasile Mureşan, Ioan Brăşfălean, Dumitru Mureşan, Cilica Sângeorzan ş.a.
Totodată s-au înscris în ASTRA ca membri fondatori, numeroşi intelectuali şi economi năsăudeni. Ca membri fondatori, plătind câte o sută de fl., au fost înscrise comunele: Rodna veche, Rodna nouă, Ilva Mare, Maieru, Feldru, Sângeorzul românesc, Mititei, Tiha Bârgăului, Bistriţa Bârgăului, Prundul Bârgăului, Rusul Bârgăului, Năsăudul şi contele Zichi Domokoş - episcop Maieru, alături de Al. Bohăţiel şi prof. Ioan S. Pavelea, înscrişi în ASTRA încă din 1868.
Ca membri pe viaţă, achitând câte 200 fl., au fost înscrise comunele Măgura Ilvei, Bichigiu, Hordou, Romuli, Salva, Rebra, Rebrişoara, Parva, Leşu, Poiana, Ilva Mică, Nepos, Runc, Mocod, Zagra, Poieni, Suplai, Găureni, Susănii Bârgăului, Mureşenii B., Mijlocenii B., Josenii B., Cârlibaba, Coşna şi protopopul din Rodna veche Clement Lupşaiu, în total 24 de localităţi.
Alături de cei 5470 fl înmânaţi casierului Asociaţiunii de către însăşi căpitanul Alexandru Bohăţel s-au mai predat acestui casier încă 1404 fl reprezentând taxa de înscriere a unor membri noi şi taxa membrilor vechi, încât suma totală adunată din districtul năsăudean a ajuns la 6874 de fl, adică, suma donată de năsăudeni reprezenta cam 10% din fondurile ASTREI la acea dată. Cu aceeaşi ocazie năsăudenii vor mai dărui 100 de fl. Academiei Române şi altă sută de fl. Fondului de Teatru Român din Transilvania.
Directorul Liceului Grăniceresc din Năsăud, dr. Ion Marte Lazăr conducea comitetul de organizare al adunării, asigurând un cadru sărbătoresc desăvârşit pentru astfel de împrejurări - port popular, cântece şi jocuri tradiţionale năsăudene... După cele două cuvântări, la punctul trei al adunării s-au ales cei trei notari: Iustin Popfiu de la Oradea, Ioan Marte Lazăr şi Maxim Pop de la Năsăud. Au fost elogiate apoi figurile celor doi reprezentanţi ai ASTREI: Emanuil Gojdu şi Gavril Munteanu. Au fost alese comisiile de resort. La punctul 6 al ordinii de zi, secretarul II al Asociaţiunii, Ioan Rusu a prezentat darea de seamă a comitetului; au urmat prezentarea bilanţului financiar, raportul bibliotecarului, după care s-a trecut la alegerea comitetului şi oficialilor pe o perioadă de trei ani. Alegerile precedente avuseră loc la Cluj (1867).
Au fost pregătite cinci disertaţii: Femeia studiată din punct de vedere moral. Misiunea ei în societate şi familie - I.C.Drăgescu; Cântecele haiduceşti - Iosif Vulcan; Necesitatea culturei naţionale - Iustin Popfiu; Paralele limbistice între dialectele romane – Francisc Mihăilaşiu; Despre adevărata cultură - elevul octavan Grigore Pletosu (Năsăud). Primele două s-au prezentat în cadrul adunării, iar ultimele trei au fost reţinute în portofoliul acesteia; ultimii doi autori erau localnici năsăudeni.
Acţiuni comune ale Asociaţiunii Transilvane (Sibiu) cu cea din Arad şi cea din Cernăuţi au determinat deschiderea unei secţiuni a catedrei de limba şi literatura română la Viena (1872). Alte hotărâri luate de adunarea ASTREI la Năsăud au fost cele legate de premierea celor care vor scrie biografia marilor bărbaţi de seamă ai literaturii şi culturii române, un supliment al revistei „Transilvania” pentru „poporăni”, premii pentru cărţi de agronomie, de „igienă poporală” şi „prăsirea de altoi”, susţinerea serbărilor de la Putna (1871); înfiinţarea unei Academii Române de Drept etc. Viitoarea adunare s-a stabilit la Făgăraş (7 august 1871), astfel încât tripticul Năsăud-Făgăraş-Zarand devenea sufletul românilor ardeleni
La Năsăud (1870) s-a ales conducerea ASTREI pentru o nouă perioadă de trei ani - un comitet central format din 12 membri şi 6 supleanţi: preşedinte - Vasile Ladislau Pop; vicepreşedinte - Iacob Bologa; secretar I - George Bariţiu; secretar II - I.V.Rusu; casier - C-tin Stejar; controlor - I. Popescu; bibliotecar - Ioan Maxim; membri - Ilie Măcelariu, Paul Duncă, B. Urs, P. Man, Zaharia Boiu, I. Hania, Petre Roşca, Visarion Roman, dr. Nemeş, Ioan Tulbaşcu; supleanţi: Ioan Creţu, V. Ardeleanu, D-tru Rocuţa, Ioan Maxim, I. Popescu, Ioan Pop. Lipseau din noua conducere năsăudenii totuşi, probabil pentru că nu aveau înfiinţat încă Despărţământul…
La despărţirea de năsăudeni şi de căpitanul lor Alexandru Bohăţel, preşedintele Asociaţiunii ASTRA se confesa mulţimii: „Permiteţi-mi acum domnilor, a-mi lua rămas bun înainte de aceasta de la acest oraş, de la acest loc, de care pe mine mă leagă triste, dar totuşi dulci suveniri - când întâia oară înainte cu 26 de ani am ieşit la arenă (luptă politică -n.n.), am păşit pe scena vieţii publice şi m-am îmbulzit ca apărător al unei cauze drepte, am fost silit a căuta scăpare şi azil dinaintea contrarilor - şi l-am aflat aici în Năsăud, la fericitul vicar Ioan Marian, unde cu asemenea fericitul Bărnuţiu, fostul meu coleg, am petrecut mai multe săptămâni! Triste dar totuşi dulci sunt suvenirele de suferinţe - dacă acestea au adus fructul lor şi suferinţele noastre de atunci au adus foarte multe şi bune, le cunoaşteţi”.
Bucuria la români este de scurtă durată. Al. Bohăţiel îşi va împlini opera de construcţie şi zidire doar până în anul 1876, timp în care sub ochii săi s-a ivit bătrânul Gimnaziu Grăniceresc şi numeroase generaţii şi-au început drumul spre performanţe greu de visat vreodată. Districtul năsăudean şi-a dovedit viabilitatea, demonstrând că românii se pot guverna singuri, ceea ce devenea prea periculos pentru autorităţile vremii, dominate de ideile şi legislaţia dualistă. La aproape un secol şi jumătate de la venirea sa pe plaiurile năsăudene, în cadrul manifestărilor prilejuite de sărbătorirea Zilei Naţionale - 1 Decembrie 2009, năsăudenii - astrişti sau neastrişti i-au dezvelit un bust, operă a sculptorului clujean Ilarion Voinea şi donaţie a deputatului de Cluj, Horea Dorin Uioreanu, o rudă apropiată a familiei Bohăţiel. Proiectul monumentului a fost realizat de Iulius Hulpe din Bistriţa, iar constructorul a fost SC Picomet SRL Năsăud, administrator Ilie Pinca. Amplasamentul a fost propus de primarul oraşului - ing. D-tru Mureşan şi aprobat de Cons. Local.
Asociaţiunea ASTRA şi-a continuat activitatea mai uşor sau mai greu, după plecare lui Bohăţel din Năsăud: în anul 1881 se crea Desp. năsăudean; 1893 era găzduită o nouă adunare a Asociaţiunii la Năsăud; în anul 1918 ASTRA îşi culegea roadele educaţiei sale în interes naţional - Marea Unire; construcţia de case naţionale sau cămine culturale, înfiinţarea de diverse reuniuni - au fost alte rezultate meritorii, dar instalarea comunismului în România i-a adus sfârşitul (1948). Dacă ASTRA şi-a reluat activitatea începând cu anul 1990 în condiţiile unui stat de drept este pentru că mai există oameni care înţeleg rostul EI în zilele de astăzi, mai există atâtea de făcut pentru interesul naţiunii noastre, mai ales în condiţiile afirmării românilor în UE, când nimeni nu ne va apăra interesele sau patrimoniul naţional, ci va trebui s-o facem noi prin instituţiile corespunzătoare ale statului, prin ONG-urile care înmagazinează în propriile lor fiinţe, puternice energii româneşti, dar fiecare dintre noi va acţiona numai în limita conştiinţei pe care o are (mult, puţin sau deloc!) şi a iubirii de patrie pe care o simte! Civismul ca participare şi implicare este nu numai liber, devine aproape obligatoriu, pe cât se constată de util în demersurile sale.
Prof. Ioan Seni
Citiţi şi:
- Alexandru Bohăţiel şi ASTRA
- Cuvântarea D-lui căpitan suprem Alecsandru Bohățel pronunțată la adunarea generală a ASTREI din 8 august 1870, la Năsăud!
- ASTRA – 150 de ani de la înfiinţare
- JUBILEUL ASTREI- 150 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE
- Prof. Ioan Seni: 130 de ani de la Adunarea ASTREI ținută la Năsăud în 22 octombrie 1893
Adaugă comentariu nou