Punct de vedere

Mihai Fucă-Tomescu

Printr-o serie de anunţuri publice facute de către Preşedinte, Primul Ministru şi alţi demnitari s-a aflat prin intermediul massmedia de intenţia "parteneriatului de succes: partid, Guvern, presedinte" de a reorganiza administrativ teritoriul României prin desfinţarea celor 41 de judeţe existente şi înfiinţarea a altor 8 megastrusturi teritoriale. Iniţial a fost invocată necesitatea acestei acţiuni prin aceea că altfel se „subminează serios şansele ca, din 2013, să aducă bani europeni, pentru că, în Europa, banii se dau pe componenta administrativă, pe structuri apropiate de cele regionale, adică, astăzi, ceea ce avem nu funcţionează pe interes naţional”. Deoarece s-a dovedit repede că acesta esate un fals argument, accesarea fondurilor europene nefiind condiţionată în nici un fel de structura teritorială a ţării, premierul a enunţat ulterior alte pretinse “avantaje” ale “proiectului PDL: faptul că se poate realiza fără revizuirea Constituţiei, finalizează procesul de descentralizare a administraţiei publice, realizează o reală politică de dezvoltare regională, reduce substanţial costurile şi realizează debirocratizarea, destructurează reţelele clientelare constituite de-a lungul timpului, accelerează procesul de absorbţie a fondurilor europene.”

În continuare, prin numeroase declaraţii ale Preşedintelui, a diverşilor membrii ai Guvernului şi a unor membrii marcanţi ai PDL-ului s-a încercat inducerea în rîndul populaţiei României a ideii unei inevitbile reorgamizări a teritoriului.

Faţă de acestă situaţie noi considerăm că reorganizarea teritorială a României în acest moment nu este nici necesară şi nici oportună din următoarele motive:

A. Referitor la ne-NECESITATEA reorganizării teritoriale a României

1. Deşii de peste doi ani România se află în criză economică, fiind invocată drept principală cauză „Criza Mondială”, nu este nici o legătură între dificultăţile economice actuale ale ţării şi actuala organizare a teritoriului.

2. Dezvoltarea locală şi regională a ţării nu a fost împiedicată nicicum de împărţirea actuală pe judeţe, neconstatîndu-se pînă acum acţiuni semnificative de obstrucţionare a programelor de dezvoltare regională din partea comunităţilor locale. Atunci cînd au apărut astfel de situaţii nu a fost vorba de obstrucţionări arbitrare ci de regulă de apărarea unor interse ale populaţiei locale. Dimpotrivă s-a constatat în general un bun dialog între autorităţile diverselor unităţi administrativ teritoriale vecine, atunci cînd a fost vorba de dezvoltarea unor infrastructuri de interes comun, chiar şi în cazul în care acestea aparţineau unor formaţiuni politice diferite.

3. Populaţia nu şi-a manifestat niciodată nemulţumirea faţă de faptul că unităţile administrativ teritoriale în care vieţuiesc sunt prea mici. Dimpotrivă, adesea au cerut o subdivizare a acestora, prin solicitarea de înfiinţare a unor noi comune – ceea ce uneori s-a şi realizat – sau chiar a noi judeţe.

4. Absorbţia fondurilor europene pînă acum nu a fost nicidecum încetinită din cauza actualei organizări teritoriale pe judeţe ci în principal din pricina autorităţilor de management a programelor finanţate din fonduri europene şi a organismelor de implemenare a acestora, organizate la nivel regional.

5. Nu există nici un argument viabil care să demonstreze că odată cu reorganizarea teritoriului se vor reduce cheltielile administrative, ci dimpotrivă ne aştemptăm la o creştere a lor dat fiind că vor fi nevoie de cheltuieli mai mari cum ar fi de exemplu cu deplsarea (transport şi diurnă) organelor de verificare control în teritoriu, de cheltuieli suplimentare legate de menţinerea permanentă a legăturilor dintre instituţiile noilor unităţi administrativ teritoriale şi birourilor lor locale.

6. Nu se va putea realiza o debirocratizarea prin crearea unor unităţi administrative gigant pentru faptul că vor trebui create birouri locale a acestor instituţii, ceea ce vor conduce la interpunerea încă a unor birocraţi între cetăţean şi instituţia respectivă. Ideea de a transfera atribuţiile „deconcentratelor” către administraţiile locale (primării) pentru că "acolo este cetăţeanul mai aproape de administraţie".….. este absurdă şi imposibilă. Exemplu de deconcentrate: Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţelor de Muncă (AJOFM), APIA, Garda de Mediu, Garda Financiară, SGA, Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Agenţia de Mediu, Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului, Casa Judeţeană de Pensii, Direcţia Agricolă, Autoritatea de Sănătate Publică etc.

B. Referitor la ne-OPORTUNITATEA reorganizării teritoriale a României

1. Nefiind incă demonstrată NECESITATEA reorganizării teritoriale a României nu se poate pune problema oprtunităţii acestei acţiuni în aceata perioadă sau în viitorul apropiat

2. Cum “orice propunere de reorganizare administrativ-teritorială a României trebuie realizată în cadrul unui proces amplu care să cuprindă studii de fundamentare detaliate, o analiză multicriterială, precum şi o componentă de consultare publică largă”, pînă la realizarea acestora, nu este opotună reorganizarea teritorială a României

3. În acestă perioadă sau semnat sau sunt în pregătire semnarea multor contracte pentru proiecte cu finanţare nerambursabilă europeană în care beneficiari sunt consiliile judeţene şi care odată cu dispariţia uneia dintre părţile contractante devin automat nule din punct de vedere juridic. Succesiunea drepturilor şi obligaţiilor cer decurg din aceste contracte va devenii foarte complicată mai ales dacă se ţine seama de faptul că prin aceste contracte se finaţează proiecte ce au fost selectate în baza unor criterii şi condiţii de eligibilitate, criterii şi condiţii pe care noile unităţi administrativ teritoriale de regulă nu le vor mai îndeplini.

4. Gravele probleme economico-sociale pe care le are în aceste vremuri ţara vor fi şi mai greu de rezolvat în condiţiile dezorganizării inevitabile ce se produce în perioada de tranziţie de la o formă de organizare la alta.

5. Argumentul că este necesară o reorganizare teritorială a ţării pentru că actuala împărţire este „învechită, din 1968” nu are nicio semnificaţie atît timp cît multe dintre cele mai dezvoltate ţări din lume au aceaşi organizare teritorială chiar de sute de ani.

6. Argumentul că actuala organizare teritorială este „de sorginte comunistă” este falsă. De sorginte comunistă a fost organizarea pe regiuni, care s-a dovedit ineficientă chiar şi într-o guvernare autoritară din cauza îndepărtării prea mari a factorilor decizionali de realităţile concrete social-economice. După studii aprofundate s-a constatat că tot organizarea antebelică, care se formase în mod natural în decursul secolelor, cu unele ajustări, este cea mai potrivită. Deci organizarea pe judeţe nu este de „sorginte comunistă” ci este „de sorginte” istorică, rezultatul unor îndelungate experienţe.

Din considerentele de mai sus precum şi din analizarea altor informaţii furnizate fie prin declaraţii, cel mai adesea contradictorii, ale diverşilor membrii ai coaliţiei guvernamentale, fie furnizate de către diverşi specialişti prin publicare în massmedia ori transmise nouă direct, apreciem că nu este nici necesară şi nici oportună o reorganizare teritorială a României.

Propunerea de reorganizarea teritorială de către actualul parlament, acum spre sfîrşitul mandatului, este imorală avînd în vedere că prin aceasta se încearcă impunera populaţiei ţării a unei reforme care va trebui realizată în fapt de către un guvern viitor care va rezulta din apropiatele alegeri şi care foarte probabil că va avea o altă viziune asupra acestei probleme decît cel actual.

Sîntem convinşi că prin încercarea de a impune în aceste vremuri o reorganizare a teritoriului ţării prin evitarea consultării populare – obligatorie dealtfel pentru orice guvernare (care se autointitulează) democrată – într-o chestiune atît de majoră, prin încercarea de eludare a prevederilor constituţionale în acest sens prin inventarea/translatarea numelui de ”judeţ” la un alt tip de teritoriu - numit de altfel acum „regiune” – ca şi cum limba română nu ar fi impus de secole semnificaţia cuvîntului „judeţ”, se caută în fapt consolidarea „reţelelor clientelare constituite de-a lungul timpului” de către actualii guvernanţi.

De altfel ce este mai semnificativ în acest sens decît declaraţiile domnului Emil Boc în calitate de viitor (deja actual) Preşedinte al PDL prin care dovedeşte clar că niciîntr-un caz PDL-ul nu este interesat de binele ţării atunci cînd promovează diverse legi ci de menţinerea la putere cu orice preţ a propriilor reţele :

 Trebuie sa-i coboram sub 50%. Sunt la 54%, cand i-am coborat sub 50% am deschis bulevardul ramanerii la guvernare. Conditia e sa pastram echipa si parteneriatul cu presedintele Traian Basescu

 Alegerea primarilor intr-un singur tur va permite sa ne consolidam numarul de primari la 30 de procente

 Dacă vrem menţinerea fiefurilor, aşa cum arată şi doreşte PSD, nu ne atingem de judeţe”