Răsunetul lui Augustin

Cotidianul „Răsunetul” a fost, ieri, gazda unei acţiuni deosebite prilejuită de lansarea volumului „Un răsunet” a filozofului Augustin Ostace.

Pentru început a luat cuvântul redactorul şef Vasile Tămaş, care a conturat profilul filozofic al colaboratorului nostru, care se semnează în ziar de mai bine de doi ani sub numele Augustin. Free Lancer-ul Augustin scrie intens, cu seriozitate, ultrasensibil la fenomenele culturale şi economice pe care le zugrăveşte întru nemurire în editorialele ziarului. Este unul dintre colaboratorii fideli care, în ceas de sărbătoare, oferă un volum sugestiv pe a cărui copertă triumfă Andrei Mureşanu, alături de alte simboluri ale neamului pământean.

În discursul său, poetul Al. C. Miloş a vorbit despre doctorul spiritual cu care are amintiri comune încă din anul 1982 când, împreună, au salvat de la demolare Casa Muzeu „Andrei Mureşanu”, o perioadă în care scara valorilor se dorea a fi răsturnată. Despre cartea de publicistică, filozofie şi cultură, Miloş spune că inserează o luptă a ideilor, fiind la răspântia a trei culturi: română, germană şi americană. Augustin are o solidă lectură din filozofii antici, dar şi din cei moderni, fiind un patriot cu care putem ieşi pe piaţa spirituală a lumii.

În acelaşi timp, a vorbit despre greutatea făuririi unei culturi enciclopedice a lumii, lucru reuşit de scriitor. În epoca în care a fi este înlocuit cu a avea, Augustin luptă pentru firescul lucrurilor, schiţând contrastul dintre lumi.

Autorul volumului a vorbit despre multicentricitatea titlurilor, despre curajul de exprimare în proporţia adevărului şi expresiei. Elementele de dincolo de clipă intră în cartea lui Augustin în nemurire, triada de resimbolizare etimologică a cuvântului fiind vizibilă. Se observă mândria de a avea valori atât de scară naţională, cât şi internaţională, braţul ridicat al lui Andrei Mureşanu simbolizând opţiunea tribunului spre libertate, precum monumentala Statuie a Libertăţii. Augustin doreşte să salveze natura umană, care este în suferinţă, prin schimbarea forţei de creativitate şi îmbogăţirea spirituală. Altfel spus, scriitorul ne invită să depăşim condiţia de cunoaştere a zilei şi să intrăm, prin acest volum, în lumea ideilor filozofale.