Ş A N T I E R L I T E R A R: Târgul de Carte de la Frankfurt 2019

Altfel decât cel din Leipzig, care creează în primul rând puntea scriitor-cititor, Târgul de Carte de la Frankfurt am Main este o platformă de afirmare a editurilor, librăriilor, bibliotecilor iar mai nou, din 2007, și a anticariatelor. Accesul publicului este deschis abia în ultimele două din cele cinci zile de octombrie ale fiecărui an. Expozițiaține pasul cu evoluțiacărții, de la forma paperpână la mediul Audiobook. Frankfurter Buchmesse este nu numai cea mai mare din Germania ori Europa, ci neîntrecută peglob. De-a lungul vremii ea a fost concurată de cea din Leipzig, care astăzi o secondează în importanță și rezonanță.În secolul al XVII-lea,Lipsca, cum era denumit orașul în trecutul limbii române,depășea pentru întâiaoarăorașul de pe Main, care deținuseîntâietatea în domeniu vreme de două secole. Frankfurtul, ca oraș al comerțuluicu cartea,își areînceputurileîncăde pe vremea lui Guttenberg, părintele tiparului. Cărțilevremii se tipăreau pe foi separate (nelegate) și erau transportate în butoaie de lemn (!), oricât de greu de imaginat ni s-ar părea nouă, cititorilor de astăzi. Noua metodă s-a impus destul de rapid, atât în Europa cât și la nivel mondial. Ea venea săînlocuiască cartea copiată de mănă, a cărei elaborare era anevoioasă și ale căreireușite depindeau de talentul copiatorului. Mainz, orașul în care Guttenbergtrăia la 1450, învecinat cu Frankfurtul, înlesneaexpozanților accesul lanoul produs, cel de tipar. De altfel Guttenberg va rămâne nemuritor și pentru tipărireaBibliei, care îi și poartă numele, apărutăcătre apusul vieții. A lucrat la ea din 1452 pânăîn 1454.

În anul 1564, librarul Georg Willer, din Augsburg, face un inventar al cărților pe care le cumpărase la expoziție. Mai târziu, organizatorii înșiși, respectiv consiliul orășenesc, avea să publice,odată cu fiecare ediție, un catalog cu cărțile expuse aici, asta cu câțiva ani înainte de 1600. Pe la 1730 în Frankfurt erau prezentate în jur de 100 de titluri de cărți, în vreme ce în Leipzig cifra se ridica la 700! Mai mult, în secolul al XIX-lea târgul de carte din Frankfurt „adormise”. Abia după cel de-al Doilea Război Mondial se va instala la conducere, și asta prin dragostea de carte și grija a doi mari librari care, în 1949 au reușit să reanimeze expoziția,ridicând-o la un nivel până atunci necunoscut. La acea ediție aufost prezente 205 de librării și autori din Germania (în biserica Sfântul Paul, Paulskirche), cota vizitatorilor s-a ridicat la 14.000 și s-au vândut cca. 10.000 de cărți (vezi buecher-wiki.de).În cei 70 de ani trecuți de la această, aș zice,sărbătoare a cărții și a ceea ce ţine de lumea ei, de la partea fizică (paper) până la mediul electronic, s-a expus cu o diversitate mereu pusă in acord cu ceea ce era en vogue, de la temele clasice la cele moderne. In 1950, axată pe reumatism, în 1968 pe cea a poliției, până la cea din2007, a mass-mediei, pe deplin în acord cu ceea ce preocupa societatea la vremea respectivă.

Cota participanților la edițiile din ultimii 20 ani se apropie de 300.000, o cifră care vorbește de la sine. Astăzi cel mai important eveniment al pieței de carte reprezintă o rampă de lansare nu numai pentru cărți, editori ori biblioteci. Traducătorii sunt de asemenea bine reprezentați precum și producătorii de software ori furnizorii de medii electronice din acest domeniu.

Enumerăm mai jos premiile care se decerneazăaici, pe cele mai importante: der Deutsche Buchpreis (Premiul cărții germane), der Friedenspreis des Deutschen Buchhandels (Premiul Păciilibrăriilor germane), der Deutsche Jugendliteraturpreis (Premiul Literaturiipentru tineret), iar din 2007 și der Deutsche Wirtschaftsbuchpreis (Premiul cărții cu caracter economic).

Dacă la ediția din 2018 din Leipzig,Romania era invitatul de onoare (Gastland), altfel stau lucrurile aici. Mergând pe o axăcronologicăînapoi, până în anul 1976, dar și înainte, până în 2023 nu am dat de țaranoastră, deși printre Gastländer s-au numărat și Georgia, Ungaria, Polonia ori Cehia, asta pentru a rămânecele din fostul „bloc de Est”... Nu cunosc criteriile de stabilire a țării-invitat de onoare, dar sper că și cartea și culturanoastrăsă se poată bucura de atențiainternațională, aici la Frankfurt.

La ediția din acest an, Norvegia stă în focus (motto-ul este der Traum în uns, în rom. „visul din noi”),țara a cărei literaturi i-a dat peiluștrii Henrik Ibsen ori Knut Hamsun, acesta din urmă laureat al premiului Nobel în anul 1920.În peisajul actual al literaturii din țarascandinavică, un loc de frunteîlocupă scriitorii Karl Ove Knausgård și Jo Nesbø, care citesc la Buchmessedin creațiile lor din urmă. Knausgård publică în 2006 trei volume din cele șase care compun Min Kamp, titlu care în Germania s-ar fi lovit de o mare rezistență din partea criticii și a cititorilor, Mein Kampf fiind încă ecât se poate de compromis. Nesbø, scriitor și muzician, este cel mai popular autor de romane polițiste în viață din Norvegia fiind totodată foarte cunoscut și pe plan internațional, cărțile lui fiind traduse în 47 de limbi.

Prin site-ul Ministerului Culturii și Identității Naționale, care se ocupăde organizarea standului român la expoziție, aflu și cine ne reprezintă anul acesta la acest prestigios eveniment expozițional: Mircea Cărtărescu, Nora Iuga, Ioana Nicolaie și Vlad Zografi, ca autori și Ernest Wichner, Georg Aescht, Jan Cornelius și Alexandru Bulucz, drept traducători și moderatori. Pe primii trei scriitori am avut în repetate rânduri ocazia de a-i vedea în Germania, ultima dată la ediția din 2018 a Târgului de carte din Leipzig. Dintre moderatori și traducători i-am întâlnit de asemenea de mai multe ori pe Ernest Wichner, Georg Aescht, primul fiind cunoscut și prin traducerea din opera lui Cărtărescu ori Vosganian. Wichner conduce în același timp Literaturhaus (Casa literaturii) din Berlin. La actuala ediție a expoziției din Frankfurt va avea loc și lansarea versiunii germane a romanului Solenoid (M. Cărtărescu),tradusă de același Wichner și apărută la editura Zsolnay, din Viena. Una din temele prezentate la standul român va fi cea care se va ocupa de prezentarea scriitorul de origine română, Werner Söllner, decedat anul curent, personalitate în jurul căreia vor vorbi atât Ernest Wicher și Georg Aescht, cât și Alexandru Bulucz, tânăr poet și editor german. Mai mult, Editura Pop (Pop Verlag), din Ludwigsburg, va fi prezentată de cel care a înființat-o (in 2003) și cel care o conduce, Traian Pop. Aici au fost promovați de-a lungul anilor autoriromânitraduși în limba germană. Nora Iuga, bine-cunoscută pe piața de carte din Germania, și Ernest Wichner vor susține un dialog în fața publicului prezent. Apropos de public, mâine se va face cunoscuta cifra participanților. La ediția de anul trecut ea se ridica la cca. 286.000. Update: la ediția 2019 cifra vizitatorilor a trecut de 300.000, mai precis 302.267, din care 144.000 au fost de specialitate (sursa: stern.de).

Astăzi, la data la care scriu, evenimentul se apropie de sfârșit. Cu câteva ore în urmă s-a făcut cunoscut câștigătorul de anul acesta al Premiului Păciilibrăriilor germane în persoana lui Sebastião Salgado, fotograf de origine braziliană (născut în 1944), fiind al doilea din acest domeniu care se bucură de această onoare. Este reprezentant al așa numitei fotografii social documentară, ai căreireprezentanțiîșiconsacrămetier-ul în documentarea și protecțiapăturilor sociale defavorizate, respectiv persecutate pe nedrept.

Nominalizatul pentru Premiul Cărții germane, Saša Stanišić, a intrat în posesia prestigiosului premiu, graţieaparițieiHerkunft (Originea) atribuindu-i-se titlul de cea mai bună carte a anului 2019. Stanišić este un scriitor de limbăgermană de origine din Bosnia și Herțegovina, iar romanul Origineatematizează refugiul familiei acestuia din timpul războiului bosniac,experiența noului început, aici, în Germania,precum și alunecarea bunicii acestuia în Alzheimer.

Un condiment pe l-am gustat și la Leipzig în 2018, constituie participarea și anul acesta a figurilor din lumea Manga, benzile desenate, de origine japoneză, axate pe caricaturi care reprezintă varii ipostaze de fețe cu capete uriașe. Aceastăbranșă se bucurăanul acesta de spațiul a douăhale (nr. 3 și 4) din cele 11, câtenumără în total arealul expoziției.

Fiind o manifestare culturală de larg spectru și amplărespirație, die Buchmesse Frankfurt a găzduitsâmbătă, pe 19 oct. și un dialog-dezbatere la scenădeschisăîntre activistaaparținândorganizațieiFridays for Future-Luisa Neubauer și Armin Laschet (creștin democrat, ministru-președinte al Landului Nordrhein-Westfalen) pe tema crizeiactuale: clima. Această aplecare înspreactualitateconferă acestor evenimente culturale încă și m ai multăaudiență și atrage încă o dată mai mult atenția mass-mediei.

Încă o picanterie: în aceeași zi de sâmbătă, a avut loc, pe un stadion improvizat intre hale, o întâlnire de fotbal intre ... naționalelede scriitori ale Norvegiei și Deutschland, germanii ieșindînvingători cu 5-3.

Întâmplător sau nu, în Frankfurt apare și prestigiosul ziar, Frankfurter Allgemeine Zeitung, poate cel mai bine cotat din Germania de astăzi (alături de Süddeutsche Zeitung, care apare la München). Ediția de luni, 21 oct., la o zi dupăîncheiereaBuchmesse-i, împins de curiozitate, am citit pagina foileton care se referea la eveniment. Am fost oarecum dezamăgitsă constat că s-a reliefat acolo mai puțin aspectul expoziției în totalitatea și complexitatea ei, ci mai degrabăorientarea înspre edițiile din anii următori, din perspectiva oarecum managerială, „optimizările” pe care, în special editurile dar și autorii, respectiv scriitorii le propun. Citez din FAZ:Auf den vergangenen beiden Frankfurter Buchmessen bildeten Krisen aller Artden Refrain eines Klagelieds(..) Demokratieund Europa, Buchhandel und Leserschaft – alles erodiert.” în trad. n.: „La ultimele două ediții ale Târgului de carte din Frankfurt s-a creat un refren al unei lamentații compuse de tot felul de crize (...) democratiza și Europa, comerțul cu cartea și cititorii – totul se erodează.”

Am mai citit aici despre un studiu, conform căruia, în ultimii zece ani, în Deutschland, 6 milioane de oameni, care intre 2013 și 2017 se considerau cititori, nu au mai cumpărat nicio carte. Trist, chiar dacă alternativa merge în direcția altor produse din branșă, cele ale mass-mediei...

Deșitârgul de carte din orașul de pe Main prezintă în primul rând lumea cărțiireprezentate de profesioniști, prin dimensiunile ei deosebite găsește suficient loc pentru prezentarea cărților de specialitate, cele de copii și de tineret, cu caracter tehnic ori științificși, bineînțeles, a celor de artă.

Următoarea ediție va avea loc intre 14 și 18 oct. 2020, iar țara-invitat de onoare va fi Canada. Manifestarea va sta sub semnul «Singular Plurality».

Ostfildern, 23.10.2019