Stimată redacţie

În întâmpinare la Bursa Ideilor pentru un Brand Cultural al Bistriţei, vreau să vă supun şi eu atenţiei câteva aspecte.

În primul rând, cred că ceea ce poate ţine un oraş în memoria oamenilor este legat de oamenii săi reprezentativi. Nu recunoaştem cel mai bine Năsăudul de exemplu ca „ oraşul academicienilor”? Sau Salzburgul ca „oraşul lui Mozart”? Nu sunt oare aceste meleaguri cunoscute în ţară ca locurile care i-au dat pe Coşbuc şi Rebreanu?

S-a încercat, îmi veţi spune, impunerea Bistriţei ca „oraş al Imnului Naţional”. Şi ce altă personalitate ar putea purta pe umerii săi această „dulce povară”?

Vă propun un nume: Alexandru Cristian Miloş !

Nu cred să fie mulţi care să nu ştie cine este Alexandru Cristian Miloş. Poetul Alexandru Cristian Miloş. Depinde şi de noi să-l facem cunoscut mai bine cetăţenilor acestui oraş şi nu numai. Câţi ştiu de pildă că a publicat nu mai puţin de 18 cărţi de poezie şi proză? Că aceste cărţi ale sale se află în bibliotecile din peste 30 de ţări ale lumii. În SUA: Princeton, Yale, Harward, Bibloteca Congreselor din Washington, Ohio, Oklahoma, Dakota de Nord. În Anglia: Oxford, Cambridge, în Franţa: Sorbona, -Paris, Lyon, Marsilia, Toulouse, Bordeaux, Strassbourg, India: Delhi şi Calcuta, China: Beijing, Japonia: Tokio, Brazilia: Muzeul de Artă Modernă din Florianopolis, Germania: Berlin, Munchen, Koln, Nurenberg, Stuttgart, Rusia: Moscova, Sankt Petersburg, Israel: Tel Aviv, Austria: Viena, Canada: Montreal, Grecia: Atena, Salonic, Spania: Madrid, Barcelona, Valencia, Italia: Roma, Milano, Elveţia: Geneva, Suedia: Stockolm, Norvegia: Oslo, Finlanda: Helsinki, Belgia: Anvers, Liege, ArgentineŞ Buenos Aires, Mexic: Ciudad de Mexico, Peru: Lima, Chile: Santiago?

Că este considerat fondatorul şcolii de Cosmopoezie?

Că a deschis la Bistriţa Centrul Fraternităţii Galactice, centru de observaţii astronomice si de documentare în ştiinţele de frontieră ?

La vremea lor, şi Giordano Bruno şi Galileo Galilei au fost blamaţi pentru ideile lor. Dar cred că sunt puţini oameni înaintea lor care să binemerite recunoştinţa noastră. Inclusiv a urmaşilor detractorilor lor.

Iată ce spunea de pildă criticul Gheorghe Grigurcu despre poetul urbei noastre:

“Noutatea, să recunoaştem, îndrăzneaţă, a acestui poet, constă în faptul că operează cu conceptele ştiinţei şi tehnicii, prin intermediul cărora gândeşte imaginativ şi îşi compune cu dezinvoltură, metaforele adcvate.

Când scria, reprobativ, din punct de vedere al iubitei: „Iar te-ai cufundat în stele/ şi în nori, şi-n ceruri nalte”, Eminescu nu bănuia că un urmaş al său, din Bistriţa Năsăudului, pe nume Alexandru-Cristian Miloş, va ilustra această ipostază figurată a poetului, amuzant - pierdut în lumea imaginarului, la modul cel mai propriu...”.

Un brand cultural trebuie să înglobeze personalităţi care au curajul să privească peste veacuri şi pe deasupra vremurilor.

Să avem şi noi curajul de a recunoaşte personalităţile de lângă noi!

Ion Ionuţ, un iubitor de cultură