Târlișua, o localitate binecuvântată de Dumnezeu

La Târlișua, care a dăruit României și literaturii pe unul din cei mai mari romancieri, Liviu Rebreanu, întemeitorul romanului românesc modern, după o întrerupere de câțiva ani, generată în special de perioada pandemiei, sunt reluate manifestările dedicate satului, sub genericul Zilele Comunei Târlișua, ediția a VI – a.
Timp de două zile creștinii de toate riturile au avut ocazia să se bucure de această sărbătoare. Programul celor două zile a cuprins numeroase momente, culturale, sportive și religioase.
Cea de-a doua zi a manifestărilor, duminică fiind, a debutat la Biserica Ortodoxă cu Hramul acesteia, care de o vreme este fixat în ultima duminică din august.
Târlișua a fost încă din cele mai vechi timpuri o comunitate creștină. Invazia tătară a găsit aici o biserică și o grupare de creștini care din puținele izvoare istorice se spune că au fost uciși aproape toți, preotul fiind decapitat. Informații despre acest masacru s-au păstrat doar pe cale orală, de la un oarecare Ion care a reușit să scape atunci când s-a petrecut acest eveniment.
La 1733, satul Târlișua avea 58 de familii cu circa 290 de locitori și doi preoți, Gabor și Nistor. Imperiul stăpânitor nu dădea voie ca localnicii să-și construiască biserici, doar din lemn. În timp comunitatea a crescut numernicește, impunând o biserică mai mare. Abia în 1860 a fost construită o nouă biserică din lemn, pe Dealul Bisericii, adică locul unde este cimitirul actual, deasupra locului unde se construiește actuală capelă. Această biserică a dăinuit sub aripile timpului multă vreme.
În anul 1924, Senatul parohial al satului compus din: Ciuta Nicolae Ilisie, Cocian Vasile, Marc Ioan, Nicula Îndrei – primar și Rus Grigore – subprimar, au discutat problema construirii unei biserici noi și a casei parohiale. Prin decesul preotului Băeșu și datorită crizei economice din 1929 – 1933, problema construirii acestor edificii nu a depășit nivelul bunelor intenții.
Abia în anul 1937 prin numirea preotului Sever POP din Lușca/ Năsăud, ca paroh începe construcția noii biserici la Târlișua. Prin decesul părintelui Sever în 1941, lucrările au fost continuate timp de un an de părintele Băeșu Octavian, născut în Târlișua. Din anul 1943 până în 1948 lucrările noii biserici și a casei parohiale au continuat sub coordonarea părintelui Vasile Mireșan. Lucrările s-au încheiat cu festivitățile de sfințire în zilele de 7 – 9 septembrie 1948, cu nostalgia despărțirii de Biserica de pe deal, în care mulți au fost botezați și cununați.
În cuvântul de învățătură al arhiereurului, spre cinstirea bunilor creștini din Târlișua spunea „Dacă Christos ar fi fost între asemenea oameni, nimeni nu l-ar fi putut răstigni”.
La puțină vreme după acest eveniment, Biserica Greco – Catolică a fost ilegalizată. Părintele Vasile Mireșan, refuzând să treacă la ortodoxie, a suferit rigorile regimului nou instalat, iar din martie 1949 este numit paroh, preotul Boca I.C. Grigore, din Căianul Mic, care a slujit până în 1981 când se pensionează, iar la 10 octombrie 1984 trece la cele veșnice.
Din martie 1981, păstorul sufletesc al creștinilor ortodocși din Tâlișua este părintele Simion Sigartău, născut la 2 septembrie 1951, în Breaza, până la 1 august 2020, când se pensionează.
Este preotul care a avut cea mai bogată și longevivă activitate, renovând biserica, reconstruind casa parohială și construind noua biserică de la Șendroaia.
După 42 de ani de slujire a părintelui Sigartău, Târlișua are privilegiu de a avaea în fruntea bisericii un paroh în persoana preotului Ioan Pop, originar din Groșii Țibleșului, născut la 7 august 1973, absolvent al Facultății de Teologie din Cluj Napoca, promoția 1998 și a unui masterat în specilitate. A fost profesor de religie doi ani în Cupșeni, după care în perioada 2002 – 2006 este preot în Larga, iar din 2006 până în iulie 2020 este preot paroh în localitatea Rohia.
Este căsătorit cu d-na Valeria Chindriș, profesor de teologie și litere, originară din Suciu de Sus cu care are doi copii.
Din 1 august 2020, este preot paroh la Târlișua. În scurtă vreme de la instalarea sa s-a apucat de fapte mari. S-a apucat să schimbe înfățișarea fizică și spirtuală a bisericii, prin lucrările de mare anvergură, iconostas, încălzire, pictură nouă care va fi realizată de artistul Răzvan Bodescu.
Este omul care a schimbat semnificativ înfățișarea fizică și spirituală a bisricii, cu mult tact, sigur pe ce vrea să facă, calm și iscusit la vorbe. Este omul care mai mult face decât vorbește.
Ediția din acest an a Hramului Bisericii Ortodoxe din Târlișua s-a bucurat de prezența profesorului universitar dr. Ioan Chirilă de la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca, un bun prieten al creștinilor din această parohie, secondat de un sobor de preoți: Pr. Cristian Țărmure – Parohia Molișet filiala Șendroaia, Pr. Ionuț Ursu Pop – Parohia Agrieș, Pr. Bogdan Pența – Parohia Perișor și, nu în ultimul rând, cel care păstorește Parohia Târlișua, Pr. Ioan Pop, de prezența primarului Vlăduț Purja, a viceprimarului Florin Pop, a consilierilor locali și a unui număr mare de creștini, veniți din toate statele aparținătoare precum și fii ai satului veniți din țară și de peste hotare acasă, care au sărbătorit prin rugăciune, acest important eveniment al satului.

A consemnat,
Al. Câțcăuan