Tratamente care se aplică la MĂR!

BULETIN DE AVERTIZARE Nr. 3 din  15.03.2023. La cultura de MĂR - pentru prevenirea și combaterea organismelor dăunătoare:

• gărgăriţei florilor de măr (Anthonomus pomorum), se întâlnește în bazinele pomicole din zonele de deal și submontane. Gargarița are o singură generație pe an și iernează ca adult în stratul superficial al solului, sub covorul de frunze de la baza trunchiului pomilor sau în crăpăturile scoarței. În martie-aprilie, cand temperatura ajunge la 5-6°C, apar adulții din locurile de hibernare. Momentul coincide cu aproximativ 8-10 zile inainte de dezmugurirea merilor.

Gărgărița are un regim alimentar monofag, atacă mărul, mai rar părul și gutuiul.  Adulții hibernanți atacă mugurii vegetativi și floriferi iar noii adulți se hrănesc cu parțile aparatului foliar. Larvele produc cele mai mari pagube, se hrănesc cu organele interne ale bobocilor florali de măr. Aceștia devin ruginii, după care se usucă și rămân agățați, fiind cunoscuți sub denumirea de “cuișoare” sau “flori antonomate”.

Se recomanda o serie de măsuri agrofitotehnice, cum ar fi: tăierea ramurilor uscate și distrugerea prin ardere a resturilor în care se găsesc adulții hibernanți, scuturarea pomilor și distrugerea gândacilor în perioada hrănirii suplimentare a adulților hibernanți. Se pot aplica brâie-capcană sau inele cu clei amplasate în jurul trunchiurilor și ramurilor mai groase, în perioada în care insectele se adăpostesc pentru intrarea in estivație.

• Insecte defoliatoare (forme hibernante), cele mai întâlnie sunt omida păroasă a dudului

(Hyphantria cunea), fluturele cu abdomen auriu  (Euproctis chrysorrhoea), omida paroasa a stejarului  (Limantria dispar) și molia frunzelor  (Yponomeuta malinella). Produc atac in stadiul de larva. In primele varste traiesc grupate formand cuiburi specifice, dupa care larvele parasesc cuiburile si incep sa se hraneasca cu frunze producand o defoliere puternica a pomilor. La invazii mari, pomii si arborii pot fi complet defoliati, iar productia compromisa. Atacurile repetate duc la debilitarea pomilor.

• Afide (forme hibernante), există nenumărate specii de afide, însă cele mai răspândite la noi

sunt Myzus persicae, Hyalopterus pruni, Aphis gossypii,Aphis pomi,Macrosiphum avenae, Sitobion avenae, Metopolophium dirhodum, Rhopalosiphum padi etc. Afidele se hrănesc cu seva plantelor. Substanța zaharoasă pe care o lasă în urma lor poate conduce la o aglomerare a ciupercilor, atrage furnicile și duce la inhibarea schimbului gazos, afectând procesul de fotosinteză. De regulă, grupuri dense de afide se localizează în apropierea principalelor vase care transportă seva în plantă. Totodată, pe frunze apar pete și atrofieri, frunzele se înnegresc și se răsucesc. Afidele excretă o substanță zaharoasă, care reprezintă un substrat potrivit pentru dezvoltarea unor agenți patogeni.

• Acarienii (forme hibernante), dintre aceștia, cei mai periculoși sunt: acarianul roșu al pomilor

(Pannonychus ulmi), acarianul filocoptid al mărului (Aculus schlechtendali), acarianul roșu comun (Tetranychus urticae). Sunt dăunători polifagi ce atacă mai multe specii pomicole. Dezvoltă 5-6 generații pe an (chiar mai multe în condiții favorabile), se hrănesc cu seva mugurilor, a frunzelor, petalelor și sepalelor, cauzând deficiențe de hrănire a fructelor cu substanțe nutritive. 

• Păduchele din San-José,  Quadraspidiotus perniciosus este o insectă fitofagă de

carantină din familia diaspididelor, dăunătoare plantațiilor pomicole. Formează colonii pe scoarța tulpinilor și ramurilor, pe frunze și pe fructe. Se hrănește înțepând și sugând sevă, injectând odată cu aceasta, în țesuturi, enzime care descompun celuloza și colorează țesutul lemnos și pulpa fructelor în roșu sau roșu-violet. Țesuturile respective se necrozează și se înroșesc în jurul locurilor de fixare a insectei.

• Paduchelui lanos, Eriosoma lanigerum Hausm., colonizează tulpinile, ramurile, lăstarii şi

rădăcinile, înţepând şi sugând sucul celular din ţesuturi. Părţile atacate se hipertrofiază şi apar umflături sub formă de nodozităţi şi tuberozităţi canceroase. Un rol important în reducerea atacului dăunătorului Eriosoma lanigerum Hausm. îl au măsurile preventive şi anume: respectarea carantinei fitosanitare, folosirea de material săditor sănătos la înfiinţarea plantaţiilor, tăierea ramurilor şi lăstarilor atacaţi și cultivarera soiurilor rezistente.

• Făinarea mărului este provocată de ciuperca Podosphaera leucotricha. Făinarea atacă în

mod semnificativ frunzele pomilor și lăstarilor tineri. De asemenea, ciuperca poate afecta și florile sau fructele tinere care sunt acoperite de o pulbere albicioasă, cu aspect făinos, care își schimbă apoi culoarea și devine verde cenușie. Pulberea reprezintă miceliul ciupercii și poate duce la răspândirea rapidă a bolii.

Se va efectua un tratament cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:

1. POLECI / (DECA 2,5 EC - a doua denumire comerciala) – 0,03% - 0,05% sau DECIS EXPERT 100 EC

- 75 ml/ha  + KUMULUS DF – 0,3%  sau KARATHANE M 35 CE – 0,06% sau SULFOLAC 80 WG – 0,3%.

            Tratamenul  se va efectua atunci când 10 – 15 % din mugurii florali sunt dezmuguriţi (bracteele sunt distantate şi la vârf se vede uşor culoarea verde-argintiu)

ATENŢIE – Tratamentul se va începe pe versanţii sudici şi cu  soiurile timpurii  iar perioada de avertizare se va prelungi cu numărul de zile cu ploi, temperaturi scăzute şi vânt puternic.

Alte Recomandări importante :

Luati masurile ce se impun pentru protectia  mediului inconjurator !

- produsele se solubilizeaza separat, se omogenizeaza si apoi se pulverizeaza ;

- resturile de solutii sau apa rezultata in urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie sa ajungă in apropierea apelor de suprafața, sanțuri etc.

- executarea tratamentului, pe timp linistit fără vânt.  Nu aplicați tratamentul daca viteza văntului este mai mare

de 4-5 m /s.

- cititi cu atentie eticheta produsului pe care il folositi ;

- la realizarea amestecurilor se verifica compatibilitatea pesticidelor, fizica si chimica.

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI .

- Respectati  cu  strictete  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protectie a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min.Mediului ; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locala şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

          Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea conditiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 si specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozitiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 si în anexa III la respectiva directivă.

In vederea protejarii sanatatii oamenilor si a animalelor, protectiei albinelor si a mediului  inconjurator, producatorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizeaza pe terenurile pe care le detin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a si a IV-a de toxicitate, au obligatia sa le depoziteze, sa le manipuleze si sa le utilizeze in conformitate cu instructiunile tehnice care le insotesc, aprobate potrivit legii.

Constituie contravenţii următoarele fapte:

- nerespectarea prevederilor art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor autorizate;

-  nerespectarea de către utilizatori a prevederilor art. 67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind menţinerea evidenţei pe o perioadă de cel puţin 3 ani a produselor de protecţie a plantelor pe care le utilizează:

Nume şi prenume fermier/soc. comercială.......................                                                                          

Domiciliu fermier/sediul social al societăţii ......................

(Comuna, judeţul)  

Ferma (nume/număr, adresa)..............................................                                                                             

REGISTRU

de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor

(Conform Reg. CE nr. 1107/2009, art. 67, (1)

Producătorul agricol numerotează paginile registrului.

Pe spatele registrului (pe ultima pagină) se menţionează câte pagini conţine registrul, purtând semnătura (şi ştampila, după caz) fermierului sau administratorului societăţii.

INSPECTOR COORDONATOR,                                                  ÎNTOCMIT,

ing. Magdea Emilian Traian                                                              dr. ing. Buciumaş Georgeta