Ungurii, azi
Din ce în ce mai agresivi, pe măsură ce se apropie anul 2020, anul de foc și pară pentru toate țările Europei în urmă cu 100 de ani, la Trianon.
Dar vremea adevărului nu a sucombat, vremea adevărului/adevărurilor a sosit, ceea ce ne obligă, obligă România și conducătorii ei (chiar așa cufuriți cum, din păcate, se prezintă astăzi), să ridice odată pentru totdeauna capul sus și să nu se mai lase călcați în picioare, nu de unguri/maghiari vreau să zic, ci de nevoia impetrioasă a politicienilor lor și ai noștri de a profita și a se ajuta de voturile politice, exclusiv politice ale UDMR-ului, exprimate mai cu seamă în Parlament, mai cu seamă atunci când se pun la cale formarea noilor guverne, ministere, secretariate de stat, componența noilor comisii parlamentare, componența consiliilor județene (în teritoriile cu populație maghiară ce depășește 20% în raport cu alte neamuri) etc.
Apropo de fraza de mai sus, ținta principală în aceste momente a UDMR – ca activitate parlamentară și guvernamentală – este, ca să priceapă toată lumea, recunoașterea printr-o lege specifică, o OUG!, drept a doua limbă oficială a țării, limba maghiară. (Aleluia! Aleluia! Aleluia!... Popa nu iaaaa!)
La această dorință crâncenă a maghiarilor, care în orice împrejurare exploatează lipsa de reacție a politicienilor români, se adaugă acuza către partea românească și cerința imperioasă ca parlamentul și guvernul român „să facă tot ce le stă în putere să creeze condițiile legale pentru ca minoritățile din România să-și exercite drepturile”. (Auzi colo, nene!) O astfel de solicitare pe ton agresiv și în mod repetat/imperativ crează împresia, nu numai în România, ci și în instanțele suprele ale Uniunii Europene că aici, în țara noastră, drepturile maghiarilor nu sunt respectate, că ne ștergem pe... picioare cu ele. Aceasta reprezintă o acuză parșivă a capilor UDMR adresate administrației românești (care numai dă din cap, lansând promisiuni jalnic/slugarnice/șmechetești, de tip Tăriceanu/Barosanu!), acuză susținută de fiecare dată atunci când s-a ivit prilejul și de către politicienii de la Budapesta?!? Cu privire la afirmația din urmă, părerea mea este că se manifestă fățiș, agresiv și obraznic un amestec ilegal în chestiunile de politică internă a României, venităfitilită din partea Ungariei vecine!
Chiar dacă-i mai lung pasajul, Silvia Urdea merită citată toată:
Malignitatea extremismului maghiar de trezeci de ani de când cu ”democrația originală”, instalată de dl. Ion Iliescu, este dovedită prin numeroase acte umilitoare la adresa românilor și a simbolurilor lor. Nici chiar morții nu sunt cruțați în cursul acestei năvale a urii interetnice. De trei decenii guvernele românești întorc celălalt obraz să fie scuipat chiar dacă paharul fusese deja demult umplut.
Confruntarea dintre români și maghiari la Cimitirul Internațional de la Valea Uzului din mai/iunie a.c. are un aer autonomist cu toate eforturile părții maghiare sau a domnului Sabin Gherman de a nega realitatea. În primul rând, cimitirul, ca și tabăra de vară de la Valea Uzului, au aparținut jurisdicțional județului Bacău, mai exact orașului Dărmănești până în 1994, când comuna secuiască Sânmartin a emis o hotărâre locală, (pe șestache, domle, că așa se procedează – n.m., V.R.), fără codul de cadastru, dar aprobată de guvern, fără o serioasă analiză, hotărâre prin care își apropriază cimitirul și tabăra de vară. Primarul Dărmăneștiului, inginerul Toma Constantin mărturisește că nu a avut cunoștință de hotărârea locală (a comunei Sînmartin – n.m.,V.R.), care de altfel, în absența codului de cadastru, este ilegală. În aceste condiții, primăria de la Dărmănești decide, cu sprijinul Comitetului de Cultură și al Ministerului Apărării Naționale ridicarea a 52 de cruci din mozaic în memoria celor 149 de eroi români, menționați în documentele Societății Cultul Eroilor, la a cărei inițiativă s-a organizat cimitirul din Valea Uzului în anii 1926-1927, conceput ca un cimitir internațional. La acea dată, 1926-1927 cimitirul număra în total 149 de eroi români și 1155 de eroi străini, dintre care: 794 unguri, 108 germani, 4 ruși, 3 sârbi, 2 austrieci, și 242 eroi anonimi.
Acesta este adevărul, fraților! Bruxelles, acesta este adevărul! UE, se aude??!! Nu minciunile scârboase ale lui Kelemen Hunor, în direct pe DIGI 24!
E un fragment, aici, mai sus, desigur – nu vă luați după cronicar. Iar cronicarul, promite, va relua „tema spinoasă”, deprinderea de ros la oase...
Citiţi şi:
- Ceangăii
- Maghiarilor bistriţeni le face cu ochiul dubla cetăţenie
- Ministerul Culturii și Patrimoniului Național – între toleranța declarată și ura practicată
- Recensământul – lung prilej de vorbe şi de ipoteze (1)
- ŞTEFAN CICIO-POP, UN TITAN ÎN LUPTELE NAŢIONAL-POLITICE ALE ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA (1865+1934)
Adaugă comentariu nou